belhiţă

belhiţă
BÉLHIŢĂ, belhiţe, s.f. Animal mic, din ordinul rozătoarelor, cu coadă lungă acoperită cu păr des (Myoxus glis).
Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DLRM

BELHÍŢĂ s. (zool.; Myoxus glis) chiţcan, (reg.) guzgan-de-munte.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

belhíţă/bélhiţă s. f., g.-d. art. belhíţei/bélhiţei; pl. belhíţe/bélhiţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • chiţcan — CHIŢCÁN, chiţcani, s.m. 1. Animal insectivor asemănător cu şoarecele, brun castaniu pe spate şi mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici şi cu urechile ascunse în blană, care trăieşte prin păduri, dumbrăvi etc. în galerii… …   Dicționar Român

  • munte — MÚNTE, munţi, s.m. 1. Ridicătură a scoarţei pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă şi depăşind înălţimea de 800 de metri. ♢ expr. Prin munţi şi văi = peste tot, pretutindeni, pe tot întinsul. ♦ Regiune, zonă muntoasă. 2. fig.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”