aculturaţie


aculturaţie
ACULTURÁŢIE s.f. Preluare de către o comunitate a unor elemente de cultură materială şi spirituală sau a întregii culturi a unei comunităţi aflate pe o treaptă superioară de dezvoltare. – Din fr. acculturation.
Trimis de ana_zecheru, 05.08.2002. Sursa: DEX '98

aculturáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. aculturáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. aculturáţiei; pl. aculturáţii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ACULTURÁŢI//E aculturaţiei f. Totalitate a transformărilor culturale pe care le suferă un grup social în contact cu altul mai mare. /< engl. acculturation, germ. Akkulturation
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ACULTURÁŢIE s.f. Ansamblul transformărilor care au loc într-un grup social (privind felul de a munci şi gândi, de a se comporta şi judeca etc.) ca urmare a unui contact permanent cu un alt grup social mai mare. [gen. -iei. / < engl. acculturation].
Trimis de LauraGellner, 21.02.2006. Sursa: DN

ACULTURÁŢIE s. f. complex de transformări care au loc în planul culturii ca urmare a contactului între grupuri sociale având culturi deosebite; adaptare a unui individ (grup) la o nouă cultură. (< fr., engl. acculturation)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.