specialitate

specialitate
SPECIALITÁTE, specialităţi, s.f. 1. Ramură a ştiinţei, a tehnicii, a artei etc. din studiul şi din aplicarea căreia cineva îşi face o profesiune. ♢ loc. adj. De specialitate = care aparţine unui domeniu special; (despre persoane) Care este competent într-o anumită ramură de activitate. 2. Produs sau preparat făcut din anumite reţete sau metode de fabricaţie deosebite. [pr.: -ci-a-] – Din fr. spécialité, lat. specialitas, -atis.
Trimis de RACAI, 22.02.2007. Sursa: DEX '98

SPECIALITÁTE s. branşă, disciplină, domeniu, ramură, sector. (În ce specialitate activezi?)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

specialitáte s. f. (sil. -ci-a-), g.-d. art. specialităţii; pl. specialităţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SPECIALIT//ÁTE specialitateăţi f. 1) Diviziune a unei discipline ştiinţifice sau a unei activităţi practice; ramură; branşă. ♢ De specialitate care se referă la un anumit sector, la o anumită sferă de activitate. 2) Gen de activitate, pentru care cineva a căpătat o pregătire specială. 3) Produs sau preparat obţinut după reţete sau metode speciale. /<lat. specialitas, specialitateatis, fr. specialité
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SPECIALITÁTE s.f. 1. Ramură anumită a unei ştiinţe, a tehnicii etc. care constituie obiectul unor studii speciale pentru cineva. 2. Gen, categorie specifică (de articole, de produse). [pron. -ci-a-. / cf. fr. spécialité, lat. specialitas].
Trimis de LauraGellner, 03.05.2007. Sursa: DN

SPECIALITÁTE s. f. 1. ramură anumită a unei ştiinţe, a tehnicii etc. care constituie obiectul unor studii speciale pentru cineva. o de specialitate = care aparţine unei anumite specialităţi; (despre persoane) specialist într-o anumită ramură de activitate. 2. gen, categorie specifică. ♢ produs, preparat obţinut după o reţetă specială. (< fr. spécialité, lat. specialitas)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • specialitáte — s. f. (sil. ci a ), g. d. art. specialitäţii; pl. specialitäţi …   Romanian orthography

  • Inna — Datos generales Nombre real Elena Alexandra Apostoleanu Nacimiento …   Wikipedia Español

  • branşă — BRÁNŞĂ, branşe, s.f. Ramură, specialitate, domeniu de activitate (în meserii, negoţ etc.). ♢ loc. adj. De branşă = de meserie; specialist. – Din fr. branche. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  BRÁNŞĂ s. disciplină, domeniu, ramură,… …   Dicționar Român

  • special — SPECIÁL, Ă, speciali, e, adj. Care se deosebeşte de alte lucruri asemănătoare prin trăsături care îi sunt proprii; care se află numai la un lucru sau la o anumită categorie de lucruri; (adesea adverbial) care este făcut, destinat, rezervat pentru …   Dicționar Român

  • revistă — REVÍSTĂ, reviste, s.f. 1. Publicaţie periodică ce cuprinde articole, studii, dări de seamă, note din domenii variate sau dintr o anumită specialitate. 2. (În sintagme şi expr.) Trecere în revistă = solemnitate constând în trecerea unui comandant… …   Dicționar Român

  • consultaţie — CONSULTÁŢIE, consultaţii, s.f. 1. Aviz, indicaţie, lămurire dată asupra unor chestiuni de specialitate în discuţie. 2. Examinare a unui pacient de către un medic pentru punerea diagnosticului bolii şi indicarea tratamentului. 3. Îndrumare… …   Dicționar Român

  • cosmiatrie — COSMIATRÍE s.f. Specialitate medicală care se ocupă cu înlăturarea defectelor fizice, cu menţinerea frumuseţii. [pr.: mi a ] – Din fr. cosmiatrie. Trimis de IoanSoleriu, 01.05.2004. Sursa: DEX 98  cosmiatríe s. f. (sil. mi a tri ), art.… …   Dicționar Român

  • intelectual — INTELECTUÁL, Ă, intelectuali, e, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care aparţine intelectului, care se referă la activitatea minţii, la intelect. 2. s.m. şi f. Persoană care posedă o pregătire de specialitate temeinică şi lucrează în domeniul artei, al… …   Dicționar Român

  • tehnic — TÉHNIC, Ă, tehnici, e, adj., s.f. I. adj. Care aparţine tehnicii (II), privitor la tehnică. ♢ Desen tehnic = desen care reprezintă la scară un obiect, cu înscrierea dimensiunilor lui, şi care este folosit la construirea obiectului în spaţiu.… …   Dicționar Român

  • asistenţă — ASISTÉNŢĂ s.f. 1. Totalitatea persoanelor care asistă la ceva (în special la o conferinţă sau la un spectacol). 2. Sprijin, ajutor (medical, material etc.) ♢ Asistenţă socială = sistem de ajutorare materială a persoanelor care nu sunt apte de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”