spicălui


spicălui
spicăluí (-uésc, -ít), vb. – (Trans.) A împăna. germ. spicken, prin intermediul mag. spékelni (Gáldi, Dict., 157).
Trimis de blaurb, 10.01.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • şpicălui — ŞPICĂLUÍ vb. v. împăna. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • impăna — IMPĂNÁ vb. (prin Transilv.) a şpicălui. (A impăna carnea cu usturoi.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • şpicăluire — ŞPICĂLUÍRE s. f. v. şpicălui. [Sinonime] Trimis de gall, 10.03.2008. Sursa: Neoficial …   Dicționar Român

  • şpicăluit — ŞPICĂLUÍT adj. v. şpicălui. [Sinonime] Trimis de gall, 10.03.2008. Sursa: Neoficial …   Dicționar Român