spirit


spirit
SPÍRIT, spirite, s.n. I. 1. Factor ideal al existenţei (opus materiei); conştiinţă, gândire; p. ext. minte, raţiune, intelect. ♦ Inteligenţă, deşteptăciune, isteţime; capacitate de imaginaţie, fantezie. ♢ expr. (Om) de (sau cu) spirit = (om) cu minte ageră, inteligent; (om) spiritual, cu umor. ♦ (În filozofia idealistă şi în concepţiile mistico-religioase) Element considerat ca factor de bază al universului, opus materiei, identificat cu divinitatea sau cu spiritul (1). ♦ (În concepţiile religioase) Fiinţă imaterială, supranaturală, duh; (în superstiţii) stafie, strigoi, fantomă. 2. Persoană considerată sub raportul capacităţii sale intelectuale sau din punctul de vedere al însuşirilor morale, de caracter etc. ♢ Spirit universal (sau enciclopedic) = persoană care posedă cunoştinţe (şi se manifestă) în foarte multe domenii. 3. (La pl.) Societatea în întregul ei, oamenii consideraţi ca purtători ai unor idei, ai unor preocupări intelectuale; opinie publică. 4. Mod, fel de a gândi, de a se manifesta; părere, concepţie împărtăşită de un grup de oameni, de o colectivitate. ♢ loc. prep. În spiritul... = în concordanţă cu... 5. Caracter specific, trăsătură caracteristică a ceva. ♦ Sensul real a ceva. Spiritul legilor. 6. Înclinare, pornire, tendinţă care determină felul de a fi, de a gândi, de a se manifesta al cuiva. 7. Glumă, anecdotă, banc. II. Semn grafic în scrierea greacă, care, adăugat unui sunet, arată cum se pronunţă sunetul respectiv din punctul de vedere al aspiraţiei. – Din lat. spiritus, it. spirito.
Trimis de LauraGellner, 10.10.2008. Sursa: DEX '98

SPÍRIT s. 1. v. gândire. 2. (FILOZ.) duh, suflet. (Spirit şi materie.) 3. v. suflet, (Transilv. şi Bucov.) bleasc. (I-a ieşit spiritul.) 4. v. duh. 5. v. minte. 6. deşteptăciune, v. inteligenţă. 7. suflet. (Spiritul poporului român.) 8. specific. (Spiritul limbii noastre.) 9. (la pl.) v. opinie publică. 10. duh, haz, umor, (fig.) piper, sare. (Glumă plină de spirit.) 11. v. anecdotă. 12. v. fantomă. 13. (lingv.) spirit lin = (înv.) psili.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SPÍRIT s. v. aer, alcool, chip, etanol, fel, gen, manieră, mod, răsuflare, respiraţie, sens, spirt, suflare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

spírit s. n., (persoane, duhuri, glume, semne grafice) pl. spírite
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SPÍRIT spirite n. 1) Factor ideal al existenţei, principiu imaterial interpretat ca fiind produs superior al activităţii creierului omenesc; conştiinţă; gândire; duh. 2) Rezultat al activităţii creierului omenesc; minte; raţiune; intelect. 3) Capacitate intelectuală; aptitudine de imaginare; isteţime a minţii; deşteptăciune; talent; inteligenţă. ♢ spirit inventiv ingeniozitate. (Om) cu (sau de) spirit a) (om) cu mintea ageră; b) (om) spiritual, cu umor. 4) Factură psihică şi morală; fire; caracter; natură. spirit progresist. spirit critic. ♢ spirit universal (sau enciclopedic) persoană care posedă cunoştinţe multiple în diverse domenii. Prezenţă de spirit însuşire de a se orienta imediat într-o situaţie neaşteptată. În spiritul vremii aşa cum dictează actualitatea. spiritul limbii specific prin care se caracterizează o limbă. În spiritul legii respectând legea. 5) Persoană considerată sub raportul activităţii sale intelectuale. spirite mari. 6) Modalitate de gândire sau de comportare care constituie esenţa unei persoane. 7) Opinie publică; părere a colectivităţii. 8) Factor imaterial, identificat cu divinitatea şi opus materiei; duh. 9) rel. Fiinţă imaginară, creată de fantezie, care provoacă spaimă; stafie; vedenie; nălucă; fantomă. 10) (în superstiţii) Suflet al unui mort; duh; strigoi; stafie. 11) la pl. Vorbă de duh; banc; anecdotă. ♢ A face spirite a spune glume; a glumi. /<lat. spiritus, fr. esprit, germ. Spiritus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SPÍRIT s.n. I. 1. Factor ideal al existenţei (opus materiei); totalitatea facultăţilor intelectuale; raţiune, intelect; conştiinţă. 2. Inteligenţă; imaginaţie. 3. (În superstiţii) Fiinţă imaterială, supranaturală. 4. Mod, fel de manifestare, de gândire. 5. Glumă, anecdotă. ♦ Vorbă de duh; ironie. ♦ A face spirite = a glumi. 6. Caracter specific a ceva. ♦ Sensul real a ceva. II. Semn grafic în scrierea greacă, care arată cum se pronunţă din punctul de vedere al aspiraţiei sunetul căruia i se adaugă. [< lat. spiritus, cf. it. spirito, fr. esprit].
Trimis de LauraGellner, 03.05.2007. Sursa: DN

SPÍRIT s. n. I. 1. totalitatea facultăţilor intelectuale; raţiune, intelect; conştiinţă. ♢ persoană considerată sub raportul capacităţii sale intelectuale, al însuşirilor morale de caracter etc. 2. inteligenţă; imaginaţie. 3. (în concepţiile religioase) fiinţă imaterială, supranaturală. 4. mod, fel de manifestare, de gândire. o în ŭl = potrivit cu... 5. glumă, anecdotă; vorbă de duh. o a face ĕ = a glumi. 6. caracter specific a ceva. II. semn grafic în scrierea greacă, care arată cum se pronunţă, din punctul de vedere al aspiraţiei, sunetul căruia i se adaugă. (< lat. spiritus, it. spirito)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

spírit (-te), s.n.1. Minte, raţiune, inteligenţă, părere; semn grafic. – 2. Glumă, banc. lat. spiritus (sec. XIX); sensul al doilea după fr. mot d’esprit. Este dubletul lui spirituş (var. spiriduş), s.m. (familiar, duh rău în serviciul unui vrăjitor), din lat., cu pronunţarea mag. (Tiktin), cf. pol. spiritusek; şi al lui spirt (var. megl. şpirţ, mr. şpirtu), s.n. (alcool; înv., esenţă; zvîrlugă, om neastîmpărat), din it. spirito, cf. ngr. σπίριτο, rus. spirt (Cihac, II, 357; Sanzewitsch 209), tc. ispirto; der. spirtos, adj. (alcoolic). Der. (din fr.) spiritism, s.n.; spiritist, s.m.; spiritual, adj.; spiritualism, s.n.; spiritualist, s.m.; spiritualitate, s.f.; spiritualiza, vb.
Trimis de blaurb, 11.01.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • Spirit — Spir it, n. [OF. espirit, esperit, F. esprit, L. spiritus, from spirare to breathe, to blow. Cf. {Conspire}, {Expire}, {Esprit}, {Sprite}.] 1. Air set in motion by breathing; breath; hence, sometimes, life itself. [Obs.] All of spirit would… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Spirit — (engl.: Geist) ist: Spirit (Band), eine amerikanische Band Spirit (CAD), eine CAD Software für Windows Spirit Racing, ein ehemaliges Formel 1 Team Spirit (Parser), ein rekursiv absteigender objekt orientierter Parsergenerator Spirit (Raumsonde),… …   Deutsch Wikipedia

  • Spirit of '76 — can refer to a variety of things, including:*Spirit of 76 (history), a patriotic phrase related to the United States declaration of liberty from the United Kingdom in 1776 *A famous painting by Archibald MacNeal Willard commemorating U.S.… …   Wikipedia

  • Spirit — • Used in several different but allied senses: (1) as signifying a living, intelligent, incorporeal being, such as the soul; (2) as the fiery essence or breath (the Stoic pneuma) which was supposed to be the universal vital force; (3) as… …   Catholic encyclopedia

  • Spirit MC — Spirit Martial Challenge (Spirit MC) is a South Korean mixed martial arts promotion operated by Entlian Corporation.The promotion is separated into Spirit MC (Professional League), Spirit MC Inter League, Spirit MC Amateur League. Amateur League… …   Wikipedia

  • spirit — [spir′it] n. [ME < OFr espirit < L spiritus, breath, courage, vigor, the soul, life, in LL(Ec), spirit < spirare, to blow, breathe < IE base * (s)peis , to blow > (prob.) Norw fisa, to puff, blow, OSlav piskati, to pipe, whistle] 1 …   English World dictionary

  • spirit — ► NOUN 1) a person s non physical being, composed of their character and emotions. 2) this regarded as surviving after the death of the body, often manifested as a ghost. 3) a supernatural being. 4) the prevailing or typical character, quality,… …   English terms dictionary

  • Spirit — Spir it, v. t. [imp. & p. p. {Spirited}; p. pr. & vb. n. {Spiriting}.] 1. To animate with vigor; to excite; to encourage; to inspirit; as, civil dissensions often spirit the ambition of private men; sometimes followed by up. [1913 Webster] Many… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • špirit — špìrit m DEFINICIJA kem. alkohol koji se dobiva procesom alkoholnog vrenja od voćnih sokova, melase škroba i celuloze, a i sintetičkim putem; žesta SINTAGMA denaturirani špirit špirit kojem su dodane tvari da se ne može piti (nego upotrebljavati… …   Hrvatski jezični portal

  • spirit — [n1] soul, attitude air, animation, ardor, backbone*, boldness, breath, character, complexion, courage, dauntlessness, disposition, earnestness, energy, enterprise, enthusiasm, essence, fire, force, frame of mind, gameness, grit*, guts*, heart,… …   New thesaurus


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.