spor


spor
SPOR1, spori, s.m. Organ microscopic al organismelor vegetale, care serveşte la înmulţire, la răspândire şi, adesea, pentru supravieţuirea în condiţii nefavorabile. ♦ (zool.) Corpuscul reproducător la anumite protozoare. – Din fr. spore.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SPOR2, (3) sporuri, s.n. 1. Faptul de a progresa uşor, de a avea randament în muncă; progres. ♢ loc. adj. şi adv. Cu spor = cu mare randament; spornic; repede. Fără spor = fără randament; puţin; încet. ♢ expr. A avea spor = a realiza, a produce mult în timp (relativ) scurt. Spor la lucru! formulă de urare adresată cuiva care lucrează sau merge la lucru. 2. Abundenţă, belşug, prosperitate; folos, câştig. 3. Creştere, mărire, majorare; adaos, supliment; (concr.) ceea ce reprezintă o creştere, o mărire, un adaos. – Din sl. sporŭ, bg. spor.
Trimis de claudia, 14.09.2003. Sursa: DEX '98

SPOR s. 1. adaos, supliment. (spor la salariu.) 2. v. majorare. 3. randament. (Nu avea spor la lucru.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SPOR s. v. abundenţă, belşug, beneficiu, bogăţie, bunăstare, câştig, îmbelşugare, îndestulare, prisos, profit, prosperitate, venit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

spor (bot., zool.) s. m., pl. spori
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

spor (progres, belşug, majorare, supliment) s. n., (majorări, suplimente) pl. spóruri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SPOR1 sporuri n. 1) pop. Rezultat bun, obţinut în urma depunerii unui efort; reuşită; succes; izbândă. Cu spor eficient.A avea spor a obţine repede şi uşor rezultate frumoase. Fără spor fără randament; încet. spor la lucru (sau la muncă)! formulă de urare adresată celui care lucrează, care începe să lucreze sau merge la lucru. 2) rar Parte care se adaugă la ceva în vederea completării; supliment; adaos; anexă. /<sl. sporu
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SPOR2 spori m. biol. Organ microscopic reproducător la unele organisme (vegetale sau animale) inferioare, care serveşte la răspândirea şi supravieţuirea acestora în condiţii nefavorabile. /<fr. spore
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SPOR s.m. 1. (biol.) Celulă reproducătoare asexuată şi de răspândire a unor plante inferioare. 2. Corpuscul reproducător la diverse protozoare. // -spor – element secund de compunere savantă cu semnificaţia "(referitor la) spori", "spor". [< fr. spore, cf. gr. spora – sămânţă].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

SPOR1 s. m. celulă reproducătoare asexuată la unele vegetale inferioare (ferigi, muşchi, ciuperci, bacterii) şi la sporozoare. (< fr. spore)
Trimis de raduborza, 03.02.2009. Sursa: MDN

SPOR2(O)-/SPORI-, -SPÓR elem. "spor, să-mânţă". (< fr. spor/o/-, spori-, -spore, cf. gr. spora)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

spor (-ruri), s.n.1. Prosperitate, progres, abundenţă, belşug. – 2. Majorare. – Megl. spor. sl. sporŭ "uger", sporinŭ "abundent" (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 359), cf. bg., sb. spor, mag. szapor. – Der. spori, vb. (a mări, a creşte, a majora; a se întinde; a se intensifica, a se mări; a se înmulţi, a se multiplica, a se lărgi, a se derula; a trăncăni; a flecări; a prospera; a înainta, a progresa; a folosi); sporiş, s.n. (verbină, Verbena officinalis), din sb., cr., slov. sporiš; sporitor, adj. (prosper, care sporeşte); spornic, adj. (care are spor, care progresează; bogat, abundent; folositor, util; activ, eficace); spornicie, s.f. (eficacitate); nespornic, adj. (fără folos).
Trimis de blaurb, 12.01.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • -spor — spor·ic; …   English syllables

  • spor — spor·al; …   English syllables

  • Spor — Полное имя Джон Гуч Дата рождения 22 августа 1984(1984 08 22) (28 лет) Страна …   Википедия

  • spór — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. mnż I, D. sporu, Mc. sporze {{/stl 8}}{{stl 7}} dyskusja wynikła z niezgodności poglądów, zdań na jakiś temat; konflikt, nieporozumienie, polemika, zatarg : {{/stl 7}}{{stl 10}}Naukowy spór. Spór trwa. Spór między kolegami …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • Spor — 〈m. 1〉 Schimmel(pilz) [zu ahd. spori „faul, mürbe“; Näheres unbekannt] * * * Spor, der; [e]s, e [zu mhd. spœr = trocken, rau, ahd. spōri = mürb, faul, H. u.] (landsch.): Schimmel[pilz]. * * * Spor, der; [e]s, e [zu mhd. spœr = trocken, rau, ahd.… …   Universal-Lexikon

  • şpor — ŞPOR, şpori, s.m. (reg.) Pinten (la cizmă). – Din germ. Sporn. cf. rus. s p o r a. Trimis de LauraGellner, 02.05.2004. Sursa: DEX 98  ŞPOR s. v. pinten, sobă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  şpor …   Dicționar Român

  • spor — sb., et, spor, ene; ikke spor; på sporet; sporene skræmmer …   Dansk ordbog

  • spor... — spor..., Spor... [ʃp..., sp...] vgl. ↑sporo..., Sporo …   Das große Fremdwörterbuch

  • Spor — Sm Schimmel (besonders an Kleidern, Büchern, Holz usw.) per. Wortschatz reg. (19. Jh.) Stammwort. Zu mhd. spör(e) trocken, rauh , ahd. spōri mürb, faul . Weitere Herkunft unklar. ✎ Heidermanns (1993), 533. deutsch d …   Etymologisches Wörterbuch der deutschen sprache

  • Spor — (Hüttenw.), so v.w. Spur …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Spor — Spor, im Hüttenbaue, S. Spur …   Grammatisch-kritisches Wörterbuch der Hochdeutschen Mundart