acupla


acupla
ACUPLÁ, acuplez, vb. I. tranz. (tehn.) A cupla. – Din fr. accoupler.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ACUPLÁ vb. (tehn.) a cupla.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

acuplá vb. (sil. -pla), ind. prez. 1 sg. acupléz, 3 sg. şi pl. acupleáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ACUPLÁ vb. I. tr. 1. a cupla. 2. tr., refl. A (se) împerechea. [< fr. accoupler].
Trimis de LauraGellner, 12.10.2004. Sursa: DN

ACUPLÁ vb. I. tr. a cupla. II. tr., refl. a (se) împerechea. (< fr. accoupler)
Trimis de raduborza, 29.08.2008. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • acuplare — ACUPLÁRE s.f. Acţiunea de a acupla. – v. acupla. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ACUPLÁRE s. (tehn.) acuplaj, cuplaj, cuplare. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  acupláre s. f. (sil. pla ), g. d. art. acuplării; …   Dicționar Român

  • cupla — CUPLÁ, cupléz, vb. I. tranz. (tehn.) A lega, a reuni două sau mai multe elemente într un sistem pentru a face posibil un transfer de energie între acestea; a acupla. ♦ refl. recipr. fig. (Despre oameni) A forma un cuplu, o pereche. – Din fr.… …   Dicționar Român

  • copula — copulá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. copuleáză Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  COPULÁ vb. I. refl. A se împreuna, a se acupla. [< fr. copuler] …   Dicționar Român