strănutare

strănutare
STRĂNUTÁRE, strănutări, s.f. Strănutat. – v. strănuta.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

STRĂNUTÁRE s. v. strănut.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

strănutáre s. f., g.-d. art. strănutării; pl. strănutări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • stranutare — stra·nu·tà·re v.intr. var. pop. → starnutire …   Dizionario italiano

  • starnutire — star·nu·tì·re v.intr. (avere) CO fare uno o più starnuti {{line}} {{/line}} VARIANTI: starnutare, sternutare, sternutire, stranutare, stranutire. DATA: av. 1320. ETIMO: dal lat. sternūtāre, intens. di sternuĕre, con cambio di coniug …   Dizionario italiano

  • străfig — STRĂFÍG s. v. strănut, strănutare, strănutat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  străfíg, străfíguri, s.n. (reg.) 1. strănut. 2. astm (la cai). Trimis de blaurb, 18.01.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • străfigat — STRĂFIGÁT s. v. strănut, strănutare, stră nutat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  străfigát2, străfigátă, adj. (reg.; despre cai) care are o pată albă pe una sau pe amândouă nările. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • strănut — STRĂNÚT, strănuturi, s.n. Strănutat. – Din strănuta (derivat regresiv). Trimis de LauraGellner, 07.10.2008. Sursa: DEX 98  STRĂNÚT s. strănutare, strănutat, (rar) strănutătură, (prin Munt. şi Olt.) străfig, (prin Olt.) străfigat. Trimis de… …   Dicționar Român

  • strănuta — STRĂNUTÁ, strănút, vb. I. intranz. (Despre oameni şi unele animale) A elimina cu zgomot, pe nas sau pe gură, aerul din plămâni, printr o mişcare bruscă şi involuntară a muşchilor expiratori. ♢ Praf de strănutat = substanţă medicamentoasă iritantă …   Dicționar Român

  • strănutat — STRĂNUTÁT s.n. Acţiunea de a strănuta şi rezultatul ei; zgomot produs de cel care strănută; strănut, strănutare. – v. strănuta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STRĂNUTÁT s. v. strănut. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • strănutătură — STRĂNUTĂTÚRĂ s. v. strănut, strănutare, strănutat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”