stărui

stărui
STĂRUÍ, stắrui, vb. IV. intranz. 1. A ruga insistent şi în mod repetat pe cineva pentru a fi de acord cu ceva; a insista. 2. A rămâne statornic, neclintit (într-o acţiune, într-un sentiment, într-o hotărâre etc.); a persevera, a persista. ♦ A lucra cu perseverenţă la ceva. 3. A continua să fie, să existe; a se menţine, a dăinui. [prez. ind. şi: stăruiesc] – Din bg. staraija se.
Trimis de Valery, 18.05.2004. Sursa: DEX '98

STĂRUÍ vb. 1. v. insista. 2. a insista, a persevera, a persista. (A stărui în acţiunea începută.) 3. v. încă-păţâna. 4. v. persista. 5. v. menţine.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

STĂRUÍ vb. v. aspira, baza, bizui, consista, consta, conta, dori, fundamenta, încrede, întemeia, jindui, năzui, pofti, pretinde, rezida, râvni, sprijini, sta, tinde, ţinti, urmări, visa, viza.
Trimis de siveco, 15.10.2008. Sursa: Sinonime

stăruí vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. stărui, 3 sg. şi pl. stăruie, imperf. 3 sg. stăruiá
Trimis de siveco, 29.11.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

A STĂRUÍ stărui intranz. 1) A da dovadă de insistenţă; a insista. 2) A păstra statornicie (în acţiuni, atitudini sau sentimente); a sta cu fermitate pe aceeaşi poziţie; a persista; a persevera; a insista. 3) A-şi perpetua existenţa; a continua să fie; a dăinui; a persista; a dura. /stare + suf. stăruiui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

stăruí (-uésc, -ít), vb. – 1. (înv.) A se baza, a consista. – 2. A persevera, a continua. – 3. A permanentiza, a dura, a dăinui în aceleaşi condiţii. – 4. (înv.) A-şi îndrepta privirea, a avea în vedere. – 5. A insista, a persista, a se încăpăţîna. – 6. A sprijini, a recomanda, a aprecia, a ocroti. Pare formaţie cultă, pornind de la stare, pentru a obţine cu ajutorul suf. nuanţele pe care limbile romanice le indică prin intermediul pref. (Tiktin; Candrea), cf. dare şi dărui, tîrg şi tîrgui etc. Apare pentru prima oară la Cantemir. În evoluţia sa semantică ar fi putut să se sprijine pe pol. staworać "a insista", cf. ceh. starati "a insista" (Cihac, II, 363; Conev 98); dar această coincidenţă ar putea fi întîmplătoare. Der. stăruinţă, s.f. (permanenţă, persistenţă; insistenţă; perseverenţă; favoare, protecţie); stăruitor, adj. (insistent).
Trimis de blaurb, 18.01.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • stãruí — vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. stärui, 3 sg. şi pl. stäruie, imperf. 3 sg. stãruiá …   Romanian orthography

  • persista — PERSISTÁ, persíst, vb. I. intranz. 1. A rămâne neclintit în hotărârile, în atitudinile, în sentimentele etc. sale; a stărui în continuare. 2. A continua să existe, să fie, să se menţină; a se menţine, a dura, a dăinui. – Din fr. persister. Trimis …   Dicționar Român

  • insista — INSISTÁ, insíst, vb. I. intranz. A stărui, a persista, a persevera într o acţiune; spec. a se ruga insistent pentru ceva. ♦ A scoate în evidenţă, în relief; a accentua, a sublinia, a reliefa. – Din fr. insister, lat. insistere. Trimis de valeriu …   Dicționar Român

  • persevera — PERSEVERÁ, perseverez, vb. I. intranz. A rămâne ferm şi constant la o idee, la un sentiment, la o atitudine; a stărui cu răbdare şi cu convingere într o acţiune. – Din fr. persévérer, lat. perseverare. Trimis de cornel, 12.03.2004. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • intercede — INTERCÉDE, intercéd, vb. III. intranz. (Rar) A interveni, a stărui pe lângă cineva în favoarea cuiva. [var.: intercedá vb. I] – Din fr. intercéder. Trimis de valeriu, 05.08.2006. Sursa: DEX 98  intercéde vb., ind. pre …   Dicționar Român

  • interveni — INTERVENÍ, intervín, vb. IV. intranz. 1. A veni între..., a veni la mijloc, a intra în acţiune; spec. a lua cuvântul, a intra în vorbă. ♦ A se amesteca spre a mijloci o împăcare, o înţelegere etc., a face un demers în favoarea cuiva sau pentru… …   Dicționar Român

  • pistona — PISTONÁ, pistonez, vb. I. tranz. 1. A extrage ţiţei (dintr o sondă) sau alt lichid cu ajutorul unui piston special. 2. fig. (fam.) A stărui, a insista pe lângă cineva pentru a obţine ceva. – Din fr. pistonner. Trimis de oprocopiuc, 20.03.2004.… …   Dicționar Român

  • pompa — POMPÁ, pompez, vb. I. tranz. A împinge sau a aspira un fluid cu ajutorul unei pompe1. ♢ expr. A pompa (de undeva) bani = a obţine, a stoarce (de undeva) bani fără încetare. ♦ fig. (fam.) A stărui, a interveni cu insistenţă pe lângă cineva pentru… …   Dicționar Român

  • stăruinţă — STĂRUÍNŢĂ, stăruinţe, s.f. 1. Faptul de a stărui (1); rugăminte, cerere repetată şi insistentă; insistenţă, stăruire, stăruială. ♢ loc. adv. Cu stăruinţă = în mod insistent. 2. Perseverenţă, tenacitate, (într o acţiune, într un sentiment etc.). ♦ …   Dicționar Român

  • stăruitor — STĂRUITÓR, OÁRE, stăruitori, oare, adj. 1. (Adesea adverbial) Care stăruie, care insistă; insistent. 2. Perseverent; neclintit, ferm, tenace. [pr.: ru i ] – Stărui+ suf. tor. Trimis de Valery, 03.04.2007. Sursa: DEX 98  Stăruitor ≠ nestăruitor… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”