subţirime

subţirime
SUBŢIRÍME s.f. Însuşirea de a fi subţire. – Subţire + suf. -ime.
Trimis de IoanSoleriu, 29.07.2004. Sursa: DEX '98

SUBŢIRÍME s. (înv.) subţietate, subţirenie. (subţirime unui fir textil.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

subţiríme s. f., g.-d. art. subţirímii; pl. subţirími
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • subţietate — SUBŢIETÁTE s. v. subţirime. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  subţietáte, subţietăţi, s.f. (înv.) 1. subţirime. 2. calitatea de a avea grăsime mică, de a fi fin, delicat, slab; parte a corpului care are această calitate. 3. (fig.)… …   Dicționar Român

  • gracilitate — GRACILITÁTE s.f. (Rar) Însuşirea a ceea ce este gracil; fragilitate, subţirime, delicateţe. [cf. fr. gracilité, it. gracilità]. Trimis de LauraGellner, 20.04.2005. Sursa: DN  GRACILITÁTE s. f. însuşirea a ceea ce este gracil; fragilitate,… …   Dicționar Român

  • subţire — SUBŢÍRE, subţiri, adj. I. 1. Care are grosime mică în raport cu celelalte dimensiuni. ♢ expr. Subţire la (sau în) pungă = sărac, zgârcit. ♦ (Despre oameni) Slab, uscat; zvelt. ♦ (Despre părţi ale corpului omenesc) De dimensiuni reduse în lăţime… …   Dicționar Român

  • subţirenie — SUBŢIRÉNIE s. v. subţirime. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • subţiritate — subţiritáte, subţirităţi, s.f. (înv.) 1. subţirime, subţirenie, subţietate. 2. supleţe, subţiime. 3. fineţe, distincţie,rafinament, subţietate. Trimis de blaurb, 25.01.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”