superarbitru

SUPERARBÍTRU, superarbitri, s.m. Persoană delegată (delega) de un for superior pentru a rezolva litigiile ivite în timpul desfăşurării unei competiţii, fără a se substitui atribuţiilor arbitrului principal; supraarbitru. – Super- + arbitru (după fr. surarbitre).

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



SUPERARBÍTRU s. v. supraarbitru.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



superarbítru s. m. (sil. mf. -per-) arbitru

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SUPERARBÍTRU s.m. Supraarbitru. [< germ. Superarbitrium].

Trimis de LauraGellner, 22.05.2007. Sursa: DN



SUPERARBÍTRU s. m. supraarbitru. (< germ. Superarbitrium)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN