surghiuni


surghiuni
SURGHIUNÍ, surghiunesc, vb. IV. tranz. A exila, a deporta, a proscrie. ♦ fig. A izgoni, a alunga. – Din surghiun.
Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SURGHIUNÍ vb. (jur.) 1. a alunga, a exila, a goni, a izgoni, a ostraciza, a proscrie, (livr.) a relega, (înv.) a urgisi. (L-a surghiuni din ţară.) 2. v. deporta.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SURGHIUNÍ vb. v. alunga, depărta, goni, izgoni, îndepărta.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

surghiuní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. surghiunésc, imperf. 3 sg. surghiuneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. surghiuneáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SURGHIUN//Í surghiuniésc tranz. înv. 1) A trimite în surghiun; a exila; a deporta. 2) fig. A sili să trăiască printre străini; a izgoni; a alunga. /Din surghiun
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • surghiuní — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. surghiunésc, imperf. 3 sg. surghiuneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. surghiuneáscã …   Romanian orthography

  • exila — EXILÁ, exilez, vb. I tranz. A condamna le exil, a pedepsi cu trimiterea în exil; a surghiuni. ♦ refl. A se retrage, a se izola, a pleca de bunăvoie (din localitatea de baştină sau din ţară). [pr.: eg zi ] – Din fr. exiler. Trimis de Joseph, 13.09 …   Dicționar Român

  • relega — RELEGÁ, relég, vb. I. tranz. (înv.) A surghiuni, a izgoni; a expulza. – Din fr. reléguer, lat., it. relegare. Trimis de dante, 06.07.2004. Sursa: DEX 98  RELEGÁ vb. v. alunga, exila, expulza, go …   Dicționar Român

  • izgoni — IZGONÍ, izgonesc, vb. IV. tranz. A sili pe cineva să plece; a da afară; a alunga, a goni. – Din sl. izgoniti. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  IZGONÍ vb. 1. a alunga, a depărta, a goni, a îndepărta, (rar) a prigoni, a răzmeri, a… …   Dicționar Român

  • surghiun — SURGHIÚN, (1) surghiunuri, s.n. (2) surghiuni, s.m. 1. s.n. Surghiunire, exil, deportare. ♦ Stare, situaţie de exilat, de proscris; fig. pribegie, înstrăinare. 2. (înv.) s.m. Surghiunit. – Din tc. sürgün. Trimis de Iris, 08.12.2006. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • surghiunit — SURGHIUNÍT, Ă, surghiuniţi, te, s.m. şi f. Persoană exilată; proscris. – v. surghiuni. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SURGHIUNÍT adj. v. alungat, gonit, izgonit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  SURGHIUNÍT …   Dicționar Român

  • deporta — DEPORTÁ, deportéz, vb. I. tranz. A trimite forţat pe cineva într o regiune îndepărtată ca măsură represivă, a condamna pe cineva la exil politic. – Din fr. déporter, lat. deportare. Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX 98  DEPORTÁ vb.… …   Dicționar Român

  • surghiunire — SURGHIUNÍRE, surghiuniri, s.f. Acţiunea de a surghiuni şi rezultatul ei; exil, deportare, pribegie, surghiun. – v. surghiuni. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SURGHIUNÍRE s. (jur.) 1. alungare, exilare, gonire, izgonire, ostracizare,… …   Dicționar Român

  • surghiún — I. (persoanã)s. m.,pl. surghiúni II. (exil) s. n., pl. surghiúnuri …   Romanian orthography

  • alunga — ALUNGÁ, alúng, vb. I. tranz. 1. (Adesea fig.) A sili pe cineva să părăsească un loc; a goni, a izgoni. 2. A se lua, a alerga după...; a fugări, a urmări. – lat. *allongare (< longus). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A alunga …   Dicționar Român