surprindere

surprindere
SURPRÍNDERE, surprinderi, s.f. 1. Faptul de a surprinde (sau de a fi surprins). ♢ loc. adj. şi adv. Prin surprindere = neaşteptat, neprevăzut. 2. Sentiment, stare de uimire, de uluire; surpriză. 3. Observare, descoperire, sesizare (a unui aspect momentan). – v. surprinde.
Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SURPRÍNDERE s. 1. v. uimire. 2. consternare, perplexitate, stupefacţie, stupoare, surpriză, uimire, uluială, uluire, (rar) consternaţie. (A avut un moment de adevărată surprindere.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SURPRÍNDERE s. v. surpriză.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

surpríndere s. f., g.-d. art. surprínderii; pl. surprínderi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SURPRÍNDER//E surprinderei f. 1) v. A SURPRINDE.Prin surprindere pe neaşteptate; în chip neprevăzut. 2) Sentiment provocat de un fapt neobişnuit sau neprevăzut; mirare mare. /v. a surprinde
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SURPRÍNDERE s.f. 1. Acţiunea de a surprinde şi rezultatul ei; faptul de a surprinde sau de a fi surprins. ♦ Prin surprindere = pe neaşteptate. ♦ Observare a unui aspect momentan. 2. Sentiment de uimire; surpriză. [<surprinde].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

SURPRÍNDERE s. f. 1. faptul de a surprinde sau de a fi surprins. o prin surprindere = pe neaşteptate. 2. observare a unui aspect momentan. 3. sentiment de uimire; surpriză. (< surprinde)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • ambuscadă — AMBUSCÁDĂ, ambuscade, s.f. 1. Acţiune de luptă în care inamicul este atacat prin surprindere. 2. Loc amenajat şi ocupat de o subunitate militară, în scopul executării unui atac prin surprindere asupra duşmanului. – Din fr. embuscade. Trimis de… …   Dicționar Român

  • surpriză — SURPRÍZĂ, surprize, s.f. 1. Faptul de a lua pe cineva prin surprindere. 2. Tot ceea ce surprinde prin caracterul său neaşteptat, neprevăzut. ♦ Ceea ce provoacă o bucurie neaşteptată, o plăcere; (concr.) dar, cadou. – Din fr. surprise. Trimis de… …   Dicționar Român

  • contrarietate — CONTRARIETÁTE s.f. 1. Stare de surprindere neplăcută, provocată de o împotrivire, de o contrazicere. 2. Raport logic între două noţiuni sau judecăţi care se exclud reciproc, dar care pot fi înlăturate ambele în favoarea unei a treia noţiuni sau… …   Dicționar Român

  • incursiune — INCURSIÚNE, incursiuni, s.f. 1. (mil.) Acţiune de cercetare, de mică amploare, executată prin surprindere pe teritoriul inamicului de către un grup de militari, în scopul obţinerii unor informaţii, distrugerii unor obiective, capturării de… …   Dicționar Român

  • perplexitate — PERPLEXITÁTE s.f. Stare a celui perplex; surprindere, uimire amestecată cu nedumerire; uimire, dezorientare (a cuiva, în faţă unei situaţii neaşteptate, dificile, confuze). – Din fr. perplexité. Trimis de cornel, 12.03.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • uimire — UIMÍRE, uimiri, s.f. Faptul de a uimi; mirare, admiraţie, emoţie profundă (şi neaşteptată); surprindere. – v. uimi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  UIMÍRE s. 1. minunare, stupefiere, surprindere, uluială, uluire, (înv.) minune …   Dicționar Român

  • a — A1 s.m. invar. Prima literă a alfabetului limbii române; sunetul notat cu această literă (vocală deschisă nerotunjită medială). ♢ expr. De la a la z = de la început până la sfârşit; totul, în întregime. Trimis de gall, 04.01.2009. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • groggy — adj. invar. (Despre boxeri) Care a pierdut controlul luptei pentru câteva momente în urma loviturilor primite; p. gener. (despre sportivi sau echipe sportive) care este net dominat de adversar. [pr.: gróghi] – cuv. engl. Trimis de gall,… …   Dicționar Român

  • ha — interj. 1. Exclamaţie care exprimă: surprindere; mulţumire; satisfacţie (răutăcioasă). 2. (fam.) Poftim? ce? cum? ♦ Nu i aşa? n am dreptate? 3. (Repetat) Cuvânt care imită râsul în hohote. – Onomatopee. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • hei — interj. 1. Exclamaţie care exprimă o chemare sau prin care se atrage cuiva atenţia. 2. Exclamaţie care exprimă: voie bună, satisfacţie, plăcere, admiraţie, nerăbdare, rezervă, contrarietate, surprindere, regret etc. ♦ (Adesea repetat) Exclamaţie… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”