suveran


suveran
SUVERÁN, -Ă, suverani -e, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care este deasupra tuturor, cu o mare autoritate, care are autoritatea supremă. ♦ fig. Absolut, fără margini; total, suprem. ♦ (Despre state, popoare) Care se bucură de suveranitate. 2. s.m. şi f. Conducător al unui stat monarhic; monarh. ♦ fig. Persoană sau colectivitate liberă să dispună de soarta sa, de actele sale. – Din fr. souverain.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Suveran ≠ dependent
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

SUVERÁN adj., s. 1. adj. v. absolut. 2. adj. absolut, total. (Un dispreţ suveran.) 3. adj. v. independent. 4. s. v. rege. 5. s. v. domnitor. 6. s. suveranul pontif v. papă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

suverán adj. m., s. m., pl. suveráni; f. sg. suveránă, pl. suveráne
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SUVERÁN1 suverană (suverani, suverane) m. şi f. 1) (în unele state; folosit şi ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducător absolut al unui stat; monarh; rigă; rege; împărat. 2) fig. Persoană care dispune liber de soarta sa, de acţiunile şi de faptele sale. /<fr. souverain
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SUVERÁN2 suverană (suverani, suverane) 1) Care ocupă cea mai înaltă treaptă a unei ierarhii; cu autoritate extrem de mare; suprem; prim. Putere suverană. 2) (despre state, popoare) Care posedă independenţă naţională, politică şi economică; aflat în stare de independenţă naţională, politică şi economică; independent; liber; slobod; autonom; neatârnat. /<fr. souverain
Trimis de siveco, 21.02.2008. Sursa: NODEX

SUVERÁN, -Ă adj. Suprem, absolut, care este în cel mai înalt grad. ♦ Care se află deasupra tuturor, cu o mare autoritate; care deţine autoritatea supremă. // s.m. şi f. Monarh, rege, împărat. ♦ (fig.) Cel care poate dispune liber de soarta şi de acţiunile sale. [cf. fr. souverain, lat.t. suveranus].
Trimis de LauraGellner, 23.05.2007. Sursa: DN

SUVERÁN, -Ă I. adj. suprem, absolut, care este în cel mai înalt grad. ♢ care se află deasupra tuturor, cu o mare autoritate; care deţine autoritatea supremă. II. s. m.f. 1. monarh, rege, împărat. 2. (fig.) cel care poate dispune liber de soarta şi de acţiunile sale. (< fr. souverain, lat. superanus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • suverän — • enväldig, allenahärskande, suverän, totalitär, diktatorisk • förträfflig, utmärkt, ypperlig, storartad, underbar, suverän, perfekt, mästerlig …   Svensk synonymlexikon

  • suverán — adj. m., s. m., pl. suveráni; f. sg. suveránã, pl. suveráne …   Romanian orthography

  • suverän — I s ( en, er) person som är överlägsen i ngt, envåldshärskare II adj ( t, a) oberoende, enväldig III adj ( t, a) överlägsen …   Clue 9 Svensk Ordbok

  • monarh — MONÁRH, monarhi, s.m. Conducător suprem al unei monarhii; suveran. [var.: (înv.) monárc s.m.] – Din ngr. monárhis, germ. Monarch. Trimis de LauraGellner, 19.11.2007. Sursa: DEX 98  MONÁRH s. (pol.) 1 …   Dicționar Român

  • Réseau interurbain des Alpes-Maritimes — Lignes d azur Logo de Lignes d azur depuis 2010 …   Wikipédia en Français

  • aulic — AÚLIC, Ă, aulici, ce, adj. Care aparţine curţii unui suveran, privitor la curtea unui suveran. – Din lat. aulicus, fr. aulique. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  aúlic adj. m., pl. aúlici; f …   Dicționar Român

  • curte — CÚRTE, curţi, s.f. I. 1. Spaţiu (împrejmuit) în jurul unei clădiri, al unei gospodării etc. care ţine de această clădire, gospodărie etc.; ogradă. ♢ loc. adj. De curte = care trăieşte pe lângă casa omului. Păsări de curte. 2. (În trecut) Locuinţa …   Dicționar Român

  • curtezană — CURTEZÁNĂ, curtezane, s.f. Femeie de moravuri uşoare, care trăia la curtea unui suveran sau a unui nobil; p. gener. femeie cu conduită imorală; prostituată. – Din fr. courtisane (după curte). Trimis de Joseph, 13.05.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • rege — RÉGE, regi, s.m. 1. Suveranul unui regat, persoană care deţine puterea supremă într un regat; monarh. 2. fig. Cel care are poziţia cea mai însemnată într un domeniu oarecare, prin puterea, prin importanţa, prin competenţa sa. 3. Numele piesei… …   Dicționar Român

  • suveranitate — SUVERANITÁTE s.f. Calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa; independenţă; putere supremă. * Suveranitate naţională = independenţa unui stat faţă de alte state. Suveranitate de stat = supremaţie a puterii de stat în interiorul… …   Dicționar Român