Dicționar Român. 2013.
săneaţă — SĂNEÁŢĂ s.f. v. sâneaţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
sâneáţã — s. f., g. d. art. sânéţei; pl. sânéţe … Romanian orthography
flintă — FLÍNTĂ, flinte, s.f. Puşcă cu fitil, cu ţeavă lungă, cocoş şi cremene, folosită în trecut; sâneaţă. – Din magh. flinta. cf. germ. F l i n t e . Trimis de LauraGellner, 13.05.2004. Sursa: DEX 98 FLÍNTĂ s. sâneaţă, (înv. şi reg.) durdă. (Trage cu … Dicționar Român
durdă — DÚRDĂ, durde, s.f. (înv. şi reg.) Puşcă; flintă. – et. nec. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DÚRDĂ s. v. flintă, puşcă, sâneaţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime dúrdă (puşcă) s. f., g. d … Dicționar Român
fuzaie — fuzáie s.f. (înv.) puşcă veche; flintă, sâneaţă. Trimis de blaurb, 11.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
puşcă — PÚŞCĂ, puşti, s.f. 1. Armă de foc portativă şi individuală cu patul de lemn şi cu ţeava lungă. ♢ Puşcă mitralieră = puşcă la care încărcarea şi descărcarea se execută automat. Puşcă de soc = puşcoci. ♢ expr. (Adverbial) Gol puşcă = a) complet… … Dicționar Român
seimen — SEIMÉN, seimeni, s.m. (În sec. XVII XVIII, în Ţara Românească şi în Moldova) Soldat din corpul de ostaşi mercenari pedeştri înarmaţi cu sâneţe, a căror atribuţie era paza curţii domneşti. [var.: siimén, simén s.m.] – Din tc. seğmen. Trimis de… … Dicționar Român
sineaţă — sineáţă ( éţe), s.f. – Puşcă. – var. săneaţă, săneţ, sineţ, înv. svineaţà. sl. svinĭcĭ plumb (Tiktin). sec. XVII XVIII, Mold. – Der. sineţar, s.m. (fabricant de puşti); sineţaş, s.m. (puşcaş). Trimis de blaurb, 18.12.2008. Sursa: DER … Dicționar Român
sineţa — sineţá, sineţéz, vb. I (înv.) a împuşca (cu sâneaţa). Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
sâneţ — SÂNÉŢ s.n. v. sâneaţă. Trimis de LauraGellner, 17.07.2008. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
