tare

TÁRE¹ adv. 1. Foarte, mult, extrem. ♢ (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului). Îţi voi rămânea tare recunoscător (ODOBESCU). 2. Cu forţă, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lângă verbe ca «a vorbi», «a spune», «a cânta» etc.; în opoziţie cu în gând) Cu glas articulat, pentru a fi auzit de cei din jur; (în opoziţie cu încet) cu glas ridicat, pentru a se auzi bine sau departe. 4. (În opoziţie cu agale, încet etc.) Iute, repede. Prin târg aşa mâna de tare... de ţi se părea că zboară iepele (CREANGĂ). – lat. talem.

Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRM



TÁRE², tari, adj. 1. Care are o consistenţă solidă, care opune rezistenţă şi nu poate fi uşor pătruns, străbătut, desfăcut, despicat; p. ext. trainic, durabil. ♦ Fortificat, întărit; vârtos. 2. Care este lipsit de elasticitate, care nu se îndoaie (decât cu greu); (despre pânză sau obiecte de pânză) scrobit. ♢ Pânză tare = pânză (cu ţesătură rară) foarte apretată, folosită în croitorie. 3. (Despre fiinţe sau părţi ale corpului lor) Voinic, zdravăn, viguros, puternic. ♢ expr. (A fi) tare de (-o) ureche (sau de urechi) = a nu auzi bine. ♦ Rezistent. 4. (Despre oameni şi despre manifestările lor) Cu voinţă fermă, energic, dârz, neclintit. ♦ (Despre colectivităţi) Plin de forţă, puternic. ♢ expr. (A fi) tare de fire (sau de inimă) = (a fi) curajos, rezistent. ♦ Neînduplecat, neîndurător, nemilos, rău. 5. Care dispune de putere, care constituie o forţă, care este stăpân pe o situaţie. ♦ Care posedă cunoştinţe temeinice, stăpâneşte bine o materie de specialitate. 6. (Despre argumente) Convingător, concludent; clar, categoric. 7. (Despre fenomene ale naturii) care se produce, se desfăşoară, se manifestă cu violenţă. ♢ Vorbe (sau cuvinte) tari = vorbe aspre, grele, jignitoare. 8. (Despre sunete, zgomote) care este emis cu putere, care răsună până departe, se aude bine. 9. (Despre aer) Răcoros, rece, tăios; p. ext. curat, ozonat. ♦ (Despre mirosuri) Foarte aromat, pătrunzător, ameţitor, ascuţit. 10. (Despre băuturi alcoolice) Care are o concentraţie mare de alcool. ♦ (Despre unele substanţe alimentare, chimice sau medicamentoase) Care are o concentraţie mare (şi produce un efect puternic). Cafea tare. 11. (Despre culori) Viu, puternic, aprins. – lat. talem.

Trimis de pan111, 18.04.2008. Sursa: DLRM



TÁRE, tari, adj., adv. I. adj. 1. Care are o consistenţă solidă, care opune rezistenţă la apăsare şi nu poate fi uşor pătruns, străbătut, desfăcut, despicat; lipsit de moliciune, solid; p. ext. trainic, durabil. ♦ Care este mai consistent decât în mod obişnuit; vârtos, des; (despre pâine) uscat; (despre ouă) răscopt. ♦ Fortificat, întărit. 2. Care este lipsit de elasticitate, care nu se îndoaie (decât cu greu), fără supleţe; (despre pânză sau obiecte de pânză) scrobit, apretat. ♢ Pânză tare = pânză (cu ţesătură rară) foarte apretată, folosită în croitorie. 3. (Despre fiinţe sau părţi ale corpului lor) Care are forţă sau rezistenţă fizică, voinic, robust, viguros, puternic. ♢ expr. (A fi) tare de(-o) ureche (sau de urechi) = (a fi) surd. 4. (Despre oameni şi despre manifestările lor) Care este în stare să reziste, să facă faţă încercărilor, cu voinţă fermă, energic, dârz, neclintit. ♢ expr. (A fi) tare de fire (sau de inimă) = (a fi) curajos, rezistent. ♦ (Despre colectivităţi) Plin de forţă, puternic. ♦ Neînduplecat. 5. Care dispune de putere, de autoritate, care este stăpân pe o situaţie; atotputernic. ♦ Care posedă cunoştinţe temeinice într-un domeniu; doct, priceput. 6. (Despre argumente) Convingător, concludent; clar, categoric. 7. (Despre fenomene ale naturii) Care se manifestă cu violenţă. ♦ Vorbe (sau cuvinte) tari = vorbe aspre, grele, jignitoare, insultătoare, injurioase. 8. (Despre sunete, zgomote) Care este emis cu putere, care răsună până departe, se aude bine. 9. (Despre aer) Răcoros, rece, tăios; p. ext. curat, ozonat. ♦ Care produce o impresie puternică asupra organelor de simţ; pătrunzător, intens, ascuţit. 10. (Despre băuturi alcoolice) Care are o concentraţie mare de alcool. ♦ (Despre unele substanţe alimentare, chimice sau medicamentoase) Care are o concentraţie mare (şi produce un efect puternic); p. restr. picant. 11. (Despre culori) Bătător la ochi; viu, puternic, intens, aprins. II. adv. 1. Foarte, mult, extrem, teribil, grozav. ♢ (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului) Îţi voi rămâne tare recunoscător. 2. Cu forţă, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lângă verbe ca "a vorbi", "a spune", "a cânta" etc.) Cu glas articulat, pentru a fi auzit de cei din jur; cu glas ridicat, pentru a se auzi bine sau departe. 4. Iute, repede. – lat. talem.

Trimis de LauraGellner, 14.03.2006. Sursa: DEX '98



Tare ≠ debil, încet, moale, slab, slăbănog

Trimis de siveco, 06.03.2009. Sursa: Antonime



TÁRE adj. v. avizat, capabil, competent, fortificat, informat, injurios, insultător, întărit, jignitor, ofensator, pregătit.

Trimis de siveco, 12.10.2007. Sursa: Sinonime



TÁRE adj., adv. 1. adj. dur, rezistent, solid, tenace, (pop.) ţeapăn, vârtos. (Un material tare.) 2. adj. v. consistent. 3. adj. v. solid. 4. adj. v. inflexibil. 5. adj. v. apretat. 6. adj. v. uscat. 7. adj. rece, uscat, vechi. (Un coltuc tare de pâine.) 8. adj. v. răscopt. 9. adj. v. robust. 10. adj. puternic, rezistent, (pop.) pilos. (O femeie tare.) 11. adj. v. ţipător. 12. adj. v. viu. 13. adj. v. intens. 14. adj. v. puternic. 15. adv. v. forte. 16. adj. v. pătrunzător. 17. adj. v. curat. 18. adj. concentrat, vârtos. (Vin tare.) 19. adv. grabnic, iute, rapid, repede. (Alerga când mai tare, când mai încet.) 20. adv. v. intens. 21. adv. puternic, voiniceşte, zdravăn. (Trage tare de funie.) 22. adj. aprig, intens, mare, puternic, straşnic, violent, zdravăn. (Un vânt tare.) 23. adv. bine, intens, puternic, vârtos, zdravăn. (Plouă tare.) 24. adj. puternic, (înv.) temeinic, (franţuzism înv.) ponderos. (Un stat tare.) 25. adj. v. redutabil. 26. adj. v. energic. 27. adj. v. neclintit. 28. adj. v. convingător. 29. adj. puternic, (livr.) forte (invar.). (Elev tare la matematică.) 30. adv. v. grav. 31. adv. v. mult. 32. adv. v. mult. 33. adj. v. aspru. 34. adv. v. foarte. 35. adv. extrem, foarte, (prin Bucov.) prăci, (înv.) vârtos. (tare de dimineaţă. ) 36. adv. v. mult. 37. adv. v. foarte.

Trimis de siveco, 12.10.2007. Sursa: Sinonime



TÁRE adj., adv. v. aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruţător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sângeros, violent.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



TÁRE adv. v. bine, cumsecade, insistent, stăruitor.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



ápă táre s. f. + adj.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



táre adj. m., f. táre; pl. m. şi f. tari

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TÁRE¹ adv. 1) Extrem de; foarte. 2) Cu putere; cu intensitate. A striga tare. 3) Iute; repede. A alerga tare. /<lat. talis

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



TÁR//E² tarei adj. 1) (în opoziţie cu moale sau cu slab) Care are o consistenţă solidă şi nu poate fi distrus la acţiunea forţelor din afară; dur. Lemn tare. 2) (în opoziţie cu mlădios) Care este lipsit de flexibilitate; ţeapăn; neflexibil; inflexibil. Bară tare. 3) Care a devenit mai consistent, mai dens. Tencuială tare. 4) pop. (despre fiinţe sau părţi ale corpului lor) Care este înzestrat cu mare forţă fizică; puternic; voinic. Mâini tarei. 5) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădeşte caracter puternic; cu voinţă fermă. Poziţie tare. ♢ A fi tare de fire (sau de inimă) a nu-şi pierde firea în momentele grele. Cei tarei cei care au putere în societate. A fi tare şi mare a fi cu mare influenţă; a fi puternic. A se face tare şi mare a face pe grozavul; a se grozăvi. A fi tare pe piaţă a fi stăpân pe situaţie. Sus şi tare în gura mare; cu toată convingerea. 6) Care are însuşiri pozitive; înzestrat cu calităţile necesare. Elev tare. 7) (despre acţiuni, fenomene ale naturii) Care are intensitate mare, sporită. Vânt tare. 8) (despre mirosuri, substanţe, băuturi etc.) Care are o concentraţie mai mare decât cea normală. Aromă tare. 9) (despre aer) Care este răcoros; rece. /<lat. talis

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



táre (-e), adj. – 1. Puternic, robust, viguros. – 2. De temut, influent. – 3. Rezistent, dur, solid. – 4. Aspru, sălbatic, rău, primejdios. – 5. Viteaz, voinic. – 6. Care produce o senzaţie intensă. – 7. Bun, bine pregătit, care ştie mult. – 8. (adv.) Puternic, cu putere. – 9. (adv.) Foarte. – 10. (adv., înv.) Mult, enorm. – Megl. tari, istr. tore. lat. tālis (Puşcariu 1713; REW 8543; Rosetti, I, 173), cf. it. tale, prov., cat., sp., port. tal, fr. tel. Evoluţia semantică este curioasă, şi a fost explicată prin echivalenţa, puţin vizibilă dintre "un anume cineva" cu "atît de important" (Tiktin), sau prin influenţa sl. jak "astfel" şi "tare" (Skok, Arch. slaw. Phil., XXXVII, 87; Densusianu, GS, II, 324). De asemenea se poate porni de la comparativul mai tare, care poate ajunge să însemne "mai important", cf. mai aşa, mai acătării. cf. atare. Der. tărie, s.f. (forţă, putere, vigoare, autoritate; înv., armată, forţe; rezistenţă; soliditate; înv., fortăreaţă, fortificaţie; severitate, rigoare, duritate; gust înţepător; usturime, usturătură; energie, curaj; temperament; capacitate; mijloc, centru; esenţă, extract; cer, boltă), ultimul sens numai poetic; întări, vb. (a fortifica, a solidifica; a deveni robust, a prinde putere; a confirma; a ratifica); întăritor, adj. (tonic, fortifiant); întăritură, s.f. (fortificaţie); tărire, s.f. (înv., forţă); tărime, s.f. (soliditate, rezistenţă, forţă, putere).

Trimis de blaurb, 25.02.2009. Sursa: DER