tempestiv

tempestiv
tempestív adj. m., pl. tempestívi; f. sg. tempestívă, pl. tempestíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TEMPESTÍV, -Ă adj. (Rar) Care se întâmplă la timp potrivit; oportun, favorabil. [< lat. tempestivus].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

TEMPESTÍV, -Ă adj. care se întâmplă la timpul potrivit. (< it. tempestivo, lat. tempestivus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • Tempestiv — (v. lat.), zeitig, rechtzeitig, zeitgemäß …   Pierer's Universal-Lexikon

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”