termen

termen
TÉRMEN, (1, 2, 3) termene, s.n., (4, 5, 6, 7, 8) termeni, s.m. 1. s.n. Dată fixă la care, potrivit unei învoieli, unei decizii sau unei dispoziţii prealabile, se execută o obligaţie (bănească) sau se realizează ceva; soroc. ♢ loc. adv. În (sau la) termen = la data fixată, prevăzută. ♦ Condiţie, clauză într-un tratat, într-un acord. 2. s.n. Interval de timp, stabilit dinainte, în limita căruia trebuie să se înfăptuiască sau să se întâmple ceva. ♢ loc. adv. În termen de... = în timp de... 3. s.n. (înv.) Limită, hotar, sfârşit. 4. s.m. (În loc. şi expr.) În termen = care îşi face serviciul militar în condiţiile prevăzute de legi. A fi în termen = a-şi face stagiul militar. 5. s.m. Cuvânt; expresie. 6. s.m. fig. (În expr.) A fi în termeni buni (sau răi) cu cineva = a fi în relaţii bune (sau rele) cu cineva. 7. s.m. (mat.) Fiecare dintre monoamele unui polinom; fiecare dintre numerele care alcătuiesc o progresie sau un raport. 8. s.m. Fiecare dintre cuvintele care au o accepţie specifică unui anumit domeniu de activitate. – Din lat. termen, -inis (cu unele sensuri după fr. terme).
Trimis de bogdang, 07.02.2008. Sursa: DEX '98

TÉRMEN s. 1. v. dată. 2. v. scadenţă. 3. interval, perioadă. (Un termen de garanţie de 6 luni.) 4. v. clauză. 5. v. cuvânt.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

TÉRMEN s. v. cap, capăt, final, fine, graniţă, hotar, încheiere, limită, margine, sfârşit.
Trimis de siveco, 08.01.2009. Sursa: Sinonime

térmen (cuvânt, monom) s. m., pl. térmeni
Trimis de siveco, 08.01.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

térmen (dată fixă, interval de timp) s. n., pl. térmene
Trimis de siveco, 08.01.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

TÉRMEN1 termene n. Limită fixată în timp printr-o dispoziţie sau printr-o învoială la care urmează să se execute ceva; soroc. ♢ În (sau la ) termen la data fixată. În termen în curs de satisfacere a serviciului militar. /<lat. termen, termeninis, fr. terme
Trimis de siveco, 08.01.2009. Sursa: NODEX

TÉRMEN2 termeni m. 1) Unitate normativă cu sens delimitat care desemnează o noţiune proprie unui anumit domeniu de activitate. 2) Cuvânt sau expresie proprii unui vorbitor. ♢ A fi în termeni buni (sau răi) cu cineva a fi în relaţii bune (sau rele) cu cineva. /<lat. termen, termeninis, fr. terme
Trimis de siveco, 08.01.2009. Sursa: NODEX

TÉRMEN s.m. 1. Cuvânt, vorbă expresie; exprimare. 2. Fiecare dintre elementele unei comparaţii. 3. (mat.) Fiecare dintre monoamele unui polinom. 4. Fiecare dintre cele trei elemente constitutive ale unui silogism. ♦ Elementele unui enunţ sau sistem logic. 5. (fiz.) Termen spectral = mărime proporţională cu energia oricăreia dintre stările în care se poate afla un atom. [var. termin s.m. / < lat. terminus, cf. fr. terme].
Trimis de LauraGellner, 08.01.2009. Sursa: DN

TÉRMEN s.n. 1. Dată dinainte fixată pentru executarea unei plăţi, a unei obligaţii etc.; scadenţă. 2. Interval de timp (dinainte stabilit) în limita căruia trebuie să se înfăptuiască, să se întâmple ceva. [< fr. terme, cf. lat. terminus].
Trimis de LauraGellner, 08.01.2009. Sursa: DN

TÉRMEN I. s. n. 1. dată dinainte fixată pentru executarea unei plăţi, obligaţii etc.; scadenţă. 2. interval de timp (dinainte stabilit) în limita căruia trebuie să se înfăptuiască, să se întâmple ceva. 3. eveniment viitor şi sigur în ce priveşte producerea lui, dar incert în ceea ce priveşte data la care se va produce. 4. (despre ostaşi) în termen = în curs de satisfacere a serviciului militar. II. s. m. 1. cuvânt, vorbă, expresie. 2. fiecare dintre elementele unei comparaţii. 3. (mat.) fiecare dintre monoamele unui polinom; fiecare dintre numerele ce alcătuiesc o progresie sau un raport. 4. element primar al unui enunţ sau sistem logic. ♢ fiecare dintre cele trei elemente constitutive ale unui silogism. 5. (fiz.) termen spectral = mărime proporţională cu energia oricăreia dintre stările în care se poate afla un atom. 6. (fig.; pl.) relaţie (bună sau rea) cu cineva. (< lat. termen, după fr. terme)
Trimis de raduborza, 08.01.2009. Sursa: MDN

térmen (-ne), s.n.1. Limită (în spaţiu sau în timp). – 2. Soroc, scadenţă. – var. mold. termin. lat. termen, cu sensurile din fr. terme. – Der. termina, vb. (a sfîrşi, a încheia); teminal, adj. (final); terminaţi(un)e, s.f. (finală); neterminat, adj. (care nu a fost sfîrşit).
Trimis de blaurb, 06.03.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • Termen — Basisdaten Staat: Schweiz Kanton: Wallis …   Deutsch Wikipedia

  • Termen — Une vue d ensemble de la commune serait la bienvenue Administration Pays Suisse Canton Valais …   Wikipédia en Français

  • Termen — Escudo …   Wikipedia Español

  • Termen — (Ant.), Säulen, deren oberer Theil aus einem Menschenkopfe nebst Brust, der untere aus einem viereckigen, gegen das untere Ende schmäleren Pfeiler besteht. An den T. finden sich oft unter dem Kopfe viereckige Löcher, woraus man geschlossen hat,… …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Termen — Termen, nennt man die Gränz und Marksteine der alten Griechen und Römer, die zur Blütezeit der Kunst eine Art Bildsäule darstellten, oben ein Hermes oder Apollokopf mit Brust, unten in ein en sich zuspitzenden 4eckigen Pfeiler auslaufend …   Herders Conversations-Lexikon

  • Termen — Infobox Swiss town subject name = Termen municipality name = Termen municipality type = municipality imagepath coa = Termen coat of arms.svg|pixel coa= languages = German canton = Valais iso code region = CH VS district = Brig lat d=46|lat… …   Wikipedia

  • Termen — * E hôt Termen (Eigensinn) wä en Uessen (Ochse). (Siebenbürg. sächs.) – Frommann, V, 36, 80 …   Deutsches Sprichwörter-Lexikon

  • termen — n. [L. terminus, boundary] (ARTHROPODA: Insecta) The outer, or distal margin of the wing …   Dictionary of invertebrate zoology

  • termen — m ( es/ as) term, end [L] …   Old to modern English dictionary

  • térmen — I. (cuvânt, monom) s. m., pl. térmeni II. (datã fixã, interval de timp) s. n., pl. térmene …   Romanian orthography

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”