ticlui

ticlui
TICLUÍ, ticluiesc, vb. IV. tranz. (pop. şi fam.) A aranja, a aşeza; a înjgheba, a întocmi. ♦ fig. A pune la cale (potrivind, inventând, născocind). ♢ expr. A o ticlui (bine) = a da unei afirmaţii mincinoase aparenţa de adevăr. 2. A compune, a redacta (repede, uşor). – et. nec.
Trimis de romac, 03.03.2004. Sursa: DEX '98

TICLUÍ vb. 1. v. aranja. 2. v. scorni.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ticluí vb. (sil. -clu-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ticluiésc, imperf. 3 sg. ticluiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ticluiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A TICLU//Í ticluiiésc tranz. 1) A întocmi în mod iscusit. ticlui o plângere. 2) fig. A crea în imaginaţie; a născoci; a izvodi; a inventa; a broda; a fabrica. [Sil. ti-clu-] /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ticluí (-uésc, -ít), vb.1. A compune, a pune în ordine, a ordona. – 2. A crea, a inventa. Origine incertă. Probabil de la titlu*titlui, cu sensul de "a inventa titluri, a falsifica documente autentice"; schimbul fonetic ar fi normal. Sau poate de la tîlcui "a interpreta" cu metateză (Scriban); s-ar putea porni de la ideea de "a compune" o scrisoare "interpretînd" dorinţele unei persoane care nu ştie să scrie. Legătura cu piclui "a cerne" (Tiktin) nu este convingătoare.
Trimis de blaurb, 09.03.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • ţiclui — ţiclúi, ţicluş, ţicman, ţicmắn, ţicui, s.n.; ţicmă, s.f. (reg.) vârf ascuţit de deal, de stâncă. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • ticluí — vb. (sil. clu ), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ticluiésc, imperf. 3 sg. ticluiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ticluiáscã …   Romanian orthography

  • broda — BRODÁ, brodez, vb. I. tranz. A coase o broderie pe un material textil. ♦ fig. A dezvolta o întâmplare, o povestire, adăugând detalii imaginare; a născoci. – Din fr. broder. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BRODÁ vb. a coase, (reg.)… …   Dicționar Român

  • croi — CROI1, croiuri, s.n. Croială (1). – Din croială (derivat regresiv). Trimis de IoanSoleriu, 28.09.2008. Sursa: DEX 98  CROÍ2, croiesc, vb. IV. 1. tranz. A tăia un material după forma şi măsura indicată sau după un contur desenat în prealabil,… …   Dicționar Român

  • fabrica — FABRICÁ, fábric, vb. I. tranz. A produce o marfă în serie şi în cantităţi mari, prelucrând materia primă într o fabrică, într o uzină etc. ♦ p. gener. (fam.) A face, a confecţiona, a realiza. ♦ fig. A născoci, a plăsmui, a inventa. – Din fr.… …   Dicționar Român

  • născoci — NĂSCOCÍ, născocesc, vb. IV. 1. tranz. A face, a crea ceva (ce nu a mai existat până atunci); a descoperi, a inventa. 2. tranz. A scorni, a plăsmui (lucruri închipuite, neexistente, neadevărate); p. ext. a minţi. 3. refl. (Rar) A se naşte, a se… …   Dicționar Român

  • potrivi — POTRIVÍ, potrivesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A avea sau a face să aibă însuşiri comune cu cineva sau cu ceva, a fi sau a face să fie la fel; a fi sau a pune pe acelaşi plan. ♦ A (se) compara. 2. tranz. A aşeza ceva la locul nimerit; a aranja… …   Dicționar Român

  • scorni — SCORNÍ, scornesc, vb. IV. 1. tranz. A plăsmui, a inventa; a concepe, a crea. 2. tranz. A lansa (cu rea credinţă) o minciună, un zvon (pentru a înşela); a urzi, a ticlui. 3. refl. A se isca, a se ivi, a se porni, a se declanşa, a se stârni, a se… …   Dicționar Român

  • ticluire — TICLUÍRE, ticluiri, s.f. Acţiunea de a ticlui şi rezultatul ei. – v. ticlui. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TICLUÍRE s. v. scornire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ticluíre s. f. (sil. clu ), g. d. art.… …   Dicționar Român

  • aranja — ARANJÁ, aranjez, vb. I. 1. tranz. A pune ceva în ordine, în rânduială. ♦ refl. şi tranz. A( şi) potrivi ţinuta exterioară. ♦ A face ca ceva să funcţioneze în bune condiţii. ♦ A conveni cu cineva să facă într un anumit fel. 2. tranz. (fam.) A face …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”