tijetă


tijetă
TIJÉTĂ s.f. Element arhitectonic corintian, alcătuind partea din capul coloanei ornate cu frunze, din care pornesc volutele. [< fr. tigette].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

TIJÉTĂ s. f. (arhit.) partea din capul unei coloane corintiene, ornată cu frunze, din care pornesc volutele. (< fr. tigette)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.