toartă

toartă
TOÁRTĂ, toarte, s.f. 1. Parte ieşită în afară la unele obiecte, încovoiată în formă de arc, care serveşte pentru apucat cu mâna. ♢ (În basme şi în credinţele populare) Toarta (sau torţile) cerului (sau pământului) = toartă sau toarte pe care le-ar avea cerul (sau pământul). ♢ loc. adj. şi adv. (fam.) La toartă = zdravăn, straşnic; extrem de strâns. 2. Verigă sau belciug cu ajutorul cărora se atârnă un obiect. ♦ Urechea curbată a unui lacăt (petrecută prin belciuge). 3. Dispozitiv curbat cu care se prinde cercelul de ureche; cercel în formă de inel. [pl. şi: torţi] – lat. torta (<torquere).
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TOÁRTĂ s. 1. coadă, mâner. (Apucă cratiţa de toartă.) 2. mănuşă, (reg.) baier. (toartă a unui vas.) 3. ure-che, verigă. (toartă cercelului.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

TOÁRTĂ s. v. brăţară, cercel, cârceie, gaură, ureche.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

toártă s. f., g.-d. art. toártei/tórţii; pl. toárte/tórţi
Trimis de siveco, 07.02.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

TOÁRT//Ă torţi f. Parte ieşită în afară şi încovoiată în formă de arc pentru a putea apuca cu mâna anumite obiecte. toartăa urciorului.A lua la toartă pe cineva a lua la braţ pe cineva. [G.-D. torţii; pl. şi toarte] /<lat. torta
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • ansă — ÁNSĂ, anse, s.f. 1. Toartă curbată în formă de arc la un vas, la un coş etc. 2. Formaţie anatomică în formă de toartă sau de laţ. 3. Fir de platină terminat cu un laţ, care serveşte la însămânţări de germeni în diferite medii de cultură. – Din fr …   Dicționar Român

  • cană — CÁNĂ1, cane, s.f. (bot.) Belşiţă. – Din fr. canne. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CÁNĂ2, căni, s.f. 1. Vas cu toartă care serveşte la băut sau la scos lichide dintr un vas mai mare. ♦ Conţinutul unui astfel de vas. 2. Vas de formă …   Dicționar Român

  • lacăt — LÁCĂT, lacăte, s.n. Încuietoare alcătuită dintr un corp care conţine mecanismul de încuiere cu cheia şi o toartă care se petrece prin două belciuge (unul prins în partea fixă şi celălalt în partea mobilă a obiectului care trebuie închis). ♢ expr …   Dicționar Român

  • situlă — SITÚLĂ, situle, s.f. (Rar) Vas cu toartă pentru scos apă. – Din lat. situla, fr. situle. Trimis de IoanSoleriu, 25.07.2004. Sursa: DEX 98  sitúlă s. f., g. d. art. sitúlei; pl. sitúle Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţion …   Dicționar Român

  • ceaşcă — CEÁŞCĂ, ceşti, s.f. 1. Vas mic de porţelan, de faianţă etc., cu gura largă, rotundă (şi cu toartă), servind la băut. 2. Cantitate care intră într o ceaşcă (1); conţinutul unei ceşti (1). – Din rus. ceaška. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa:… …   Dicționar Român

  • cofă — CÓFĂ, cofe, s.f. Vas de formă (relativ) cilindrică, făcut din doage de brad, cu o toartă, în care se ţine la ţară apa de băut; doniţă; p. ext. conţinutul unui astfel de vas. ♢ expr. (fam.) A pune (sau a băga pe cineva) în cofă = a întrece pe… …   Dicționar Român

  • căldare — CĂLDÁRE, căldări, s.f. I. Vas mare tronconic sau cilindric, prevăzut cu o toartă la partea superioară, folosit pentru păstrarea şi transportul materialelor lichide, pulverulente sau granuloase; găleată. ♢ Căldare de abur = instalaţie (la… …   Dicționar Român

  • felegean — FELEGEÁN, felegene, s.n. (înv.) Ceaşcă (turcească) de cafea neagră, fără toartă (fixată într un suport); p. ext. conţinutul acestei ceşti. [var.: filigeán s.n.] – Din tc. filcăn. Trimis de LauraGellner, 08.05.2004. Sursa: DEX 98  felegeán s. n.… …   Dicționar Român

  • găleată — GĂLEÁTĂ, găleţi, s.f. 1. Vas de lemn, de metal etc. de forma unui trunchi de con cu baza mare în partea superioară, cu toartă, folosit pentru transportul (şi păstrarea) unor lichide, unor materiale granulare sau pulverulente etc.; conţinutul… …   Dicționar Român

  • mâner — MÂNÉR, mânere, s.n. Parte a unui obiect care permite apucarea (şi manevrarea) acestuia cu mâna. – Mână + suf. ar. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MÂNÉR s. 1. v. toartă. 2. (pop.) mănuşă. (mâner al unei unelte.) 3. v. coadă. 4 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”