toropală

toropală
TOROPÁLĂ s. v. bâtă, ciomag, măciucă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

toropálă (ciomag) s. f., g.-d. art. toropálei; pl. toropále
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

toropálă (-le), s.f. – Ciomag, bîtă. ngr. τό ρόπαλον, cu aglutinarea art. (Candrea, GS, VI, 326). – Der. toroipan, s.n. (măciucă), prin schimb de suf. (expresia cu toroipanul "cu ghiotura, cu grămada" este o transpunere a expresiei ngr. μέ τό παράπανω "cu ghiotura"); toroipăni, vb. (a aduce în stare de ameţeală, a lăsa fără simţire; a cuprinde, a copleşi, a învinge; a strivi, a zdrobi; refl., înv., a se exalta, a-şi ieşi din fire), probabil de aceeaşi origine (dar cf. rus. toropitĭ "a se zori", sl. utrŭpĕti "a ameţi"; Cihac, II, 418; Tiktin); toropeală, s.f. (moleşeală; somnolenţă).
Trimis de blaurb, 26.03.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • ciomag — CIOMÁG, ciomege, s.n. Băţ mare şi gros, adesea cu măciulie sau întărit cu fier la unul din capete; bâtă. ♦ Lovitură, bătaie dată cuiva cu un astfel de băţ. – Din tc. çomak. Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX 98  CIOMÁG s. bâtă, măciucă,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”