biruire

biruire
BIRUÍRE, biruiri, s.f. Acţiunea de a birui şi rezultatul ei; biruinţă. – v. birui.
Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”