transcendental

transcendental
TRANSCENDENTÁL, -Ă, transcendentali, -e, adj. (În filozofia lui Kant) Care se referă la formele apriorice ale cunoaşterii, care premerge experienţei şi o condiţionează. ♦ Care este deasupra lumii reale. – Din fr. transcendantal, lat. transcendentalis.
Trimis de ionel_bufu, 28.06.2004. Sursa: DEX '98

TRANSCENDENTÁL adj. (FILOZ.; la Kant) aprioric. (Principii transcendental.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

transcendentál adj. m. (sil. mf. trans-), pl. transcendentáli; f. sg. transcendentálă, pl. transcendentále
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TRANSCENDENTÁL transcendentală (transcendentali, transcendentale) 1) (în scolastică) Care ţine de noţiunile cele mai generale (adevăr, bine, lucru etc.). 2) (în filozofia lui Kant) Care ţine de formele apriorice ale cunoaşterii ce organizează datele experienţei. /<fr. transcedantal
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TRANSCENDENTÁL, -Ă adj. 1. (În filozofia scolastică) Referitor la atributele care depăşesc categoriile lui Aristotel prin caracterul lor general valabil pentru oricare existenţă. 2. (În filozofia idealistă a lui Kant) Referitor la formele apriorice ale cunoaşterii, care premerge experienţa şi o condiţionează. 3. (Liv.) Superior normelor sau raţiunii umane; care este deasupra lumii reale. [cf. fr. transcendantal].
Trimis de LauraGellner, 18.04.2008. Sursa: DN

TRANSCENDENTÁL, -Ă adj. 1. (în fil. scolastică) referitor la atributele care depăşesc categoriile lui Aristotel prin caracterul lor general valabil pentru oricare existenţă. 2. (la Kant, referitor la formele apriorice ale cunoaşterii) care premerge experienţei şi o condiţionează. 3. care este deasupra lumii reale. (< fr. transcendantal)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую
Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • Transcendental — Tran scen*den tal, a. [Cf. F. transcendantal, G. transcendental.] 1. Supereminent; surpassing others; as, transcendental being or qualities. [1913 Webster] 2. (Philos.) In the Kantian system, of or pertaining to that which can be determined a… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Transcendental — can refer to:In mathematics: * Transcendental number, a class of irrational numbers * Transcendental function, a class of functionsIn philosophy and religion: * Transcendence (philosophy) * Transcendental idealism, a philosophical doctrine… …   Wikipedia

  • transcendental — (adj.) 1660s, from M.L. transcendentalis, from L. transcendentem (see TRANSCENDENT (Cf. transcendent)). Transcendental meditation attested by 1966 …   Etymology dictionary

  • Transcendental — Tran scen*den tal, n. A transcendentalist. [Obs.] [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • transcendental — index mysterious, obscure (abstruse), paramount, recondite Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 …   Law dictionary

  • transcendental — adj. 2 g. 1. Transcendente. 2.  [Filosofia] Relativo à razão pura, anteriormente a qualquer experiência …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • transcendental — transcendent, ideal, *abstract Analogous words: *supernatural, supranatural: categorical, *ultimate …   New Dictionary of Synonyms

  • transcendental — adj. trascendental …   Diccionario de la lengua española

  • transcendental — ► ADJECTIVE 1) relating to a spiritual realm. 2) relating to or denoting Transcendentalism. DERIVATIVES transcendentally adverb …   English terms dictionary

  • transcendental — [tran΄sen dent′ l] adj. [ML transcendentalis] 1. a) TRANSCENDENT (sense 1) b) SUPERNATURAL 2. abstract; metaphysical 3. of or having to do with transcendentalism …   English World dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”