blanc

blanc
BLANC1 s.n. 1. Piele tăbăcită, suplă şi elastică, folosită în marochinărie. 2. Fâşie de material insensibil adăugată la capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică pentru a le proteja. – Din germ. Blank.
Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX '98

BLANC2, blancuri, s.n. Spaţiu alb care desparte două cuvinte tipărite. – Din fr. blanc.
Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX '98

BLANC s. (tipogr.) albitură. (blancul completează spaţiile albe dintre cuvinte.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

blanc (piele tăbăcită, material insensibil) s. n., pl. bláncuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

blanc (spaţiu alb) s. n., pl. bláncuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BLANC1 s.n. 1. Piele tăbăcită vegetal, colorată sau cu faţa naturală, folosită pentru curelărie, harnaşamente şi articole tehnice. 2. Fâşie de material insensibil care apără capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică. [< germ. Blank].
Trimis de LauraGellner, 11.03.2006. Sursa: DN

BLANC2 s.n. 1. (Poligr.) Spaţiu alb care desparte două cuvinte tipărite. 2. Pauză albă şi tremurătoare care apare uneori la emisiunile de televiziune, dând senzaţia că "s-a rupt filmul". [< fr. blanc].
Trimis de LauraGellner, 11.03.2006. Sursa: DN

BLANC1 s. n. 1. piele tăbăcită, suplă şi elastică, (colorată) pentru curelărie, harnaşamente şi articole tehnice. 2. fâşie de material insensibil care protejează capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică. (< germ. Blank)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

BLANC2 s. n. 1. spaţiu alb care desparte două cuvinte tipărite. 2. (inform.) zonă dintr-un suport de date care nu conţine înregistrări. 3. pauză albă şi tremurătoare care apare uneori în emisiunile tv. (< fr. blanc)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • blanc — blanc, blanche 1. (blan, blan ch ; le c ne se lie pas : blanc et noir, dites : blan et noir ; excepté dans cette locution où d ordinaire on le fait entendre : du blanc au noir, dites : du blan k au noir ; l s au pluriel se lie : blancs et noirs,… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • Blanc — ist der Familienname folgender Personen: Adalbert von Blanc (1907–1976), deutscher Flottillenadmiral Adolphe Blanc (1828–1885), französischer Geiger und Komponist Anne Marie Blanc (1919–2009), Schweizer Schauspielerin Bertrand Blanc (* 1973),… …   Deutsch Wikipedia

  • Blanc D'œuf — Pour les articles homonymes, voir Œuf. Coupe d’un œuf de poule domestique : le jaune, au centre, est entouré par le blanc …   Wikipédia en Français

  • Blanc d’œuf — Blanc d œuf Pour les articles homonymes, voir Œuf. Coupe d’un œuf de poule domestique : le jaune, au centre, est entouré par le blanc …   Wikipédia en Français

  • Blanc — or le Blanc is a surname of French origin, meaning White . Bearers of the name include the following.* Antoine Blanc, first Archbishop of New Orleans * Antoine le Blanc (19th century), French immigrant to the United States, celebrated murderer *… …   Wikipedia

  • BLANC (L.) — BLANC LOUIS (1811 1882) Né à Madrid, où son père est inspecteur général des Finances du roi Joseph Bonaparte, Louis Blanc se rend à Paris peu après la révolution de 1830, qui ruine sa famille. À Paris, un ami de son père lui donne des cours de… …   Encyclopédie Universelle

  • blanc — bouillon blanc cul blanc fer blanc jean le blanc mont blanc …   Dictionnaire des rimes

  • Blanc De Bœuf — Le blanc de bœuf est une graisse de bœuf utilisée pour la cuisson des frites. Difficile à se procurer en France[réf. nécessaire], il est commercialisé par la marque belge vandemoortele. BLANC DE BOEUF, OSSEWIT, OX WHITE et OCHSENWEISS sont… …   Wikipédia en Français

  • Blanc — Blanc, Jean Joseph Louis * * * (as used in expressions) Blanc, (Jean Joseph Charles) Louis Blanc, Mel(vin Jerome) Mont Blanc …   Enciclopedia Universal

  • blanc — blanc; blanc·mange; le·blanc; …   English syllables

  • Blanc — Blanc, n. [F., white.] 1. A white cosmetic. [Webster 1913 Suppl.] 2. A white sauce of fat, broth, and vegetables, used esp. for braised meat. [Webster 1913 Suppl.] …   The Collaborative International Dictionary of English

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”