turc

turc
TURC, -Ă, turci, -ce, s.m. şi f., adj. 1. S.m şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Turciei sau este originară de acolo. ♢ expr. Cum e turcul şi pistolul = cum e omul, aşa sunt şi faptele lui, prietenii lui. Doar nu dau (sau vin) turcii, se spune spre a modera graba neîntemeiată a cuiva. A fi turc (sau ca turcul) = a fi foarte încăpăţânat, a nu vrea să înţeleagă, a nu ţine seama de nimic. Turcul plăteşte, se spune despre cineva care este silit să plătească, vrând-nevrând, paguba sau cheltuiala făcută de alţii. ♦ p. ext. Persoană de religie mahomedană. 2. adj. Care aparţine Turciei sau turcilor (1); privitor la Turcia sau la turci; originar din Turcia; ca al turcilor; turcesc. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de turci (1). – Din tc. türk.
Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TURC s., adj. 1. s. (înv. şi pop.) necredincios, (înv. şi reg.) ciutac, (înv.) osman, osmangiu, osmanlâu, otoman, păgân, (ir.) şalvaragiu. 2. adj. turcesc, (înv.) osman, osmanic, osmanlâu, osmănesc, otoman, otomanicesc, otomănesc, păgân, păgânesc.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

turc s. m., adj. m., pl. turci; f. sg. túrcă, pl. túrce
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TUR//C1 turccă (turcci, turcce) v. TURCESC. /<turc. türk
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TUR//C2 turccă (turcci, turcce) m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Turciei sau este originară din Turcia. /<turc. türk
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

turc (-ci), – Otoman. – Mr. turcu, megl. turc. tc. turk (Şeineanu, II, 369; Lokotsch 2114), cf. ngr. τοῦρϰος, sl. turύkύ. – Der. turcoaică, s.f. (femeie din Turcia); turcaleţ, s.m. (varietate de zmeu; varietate de patlagină); turcesc, adj. (turc); turceşte, adv. (în limba turcă; ca turcii); turci, vb. (a converti la islamism); turcie, s.f. (înv., limba turcă); turcime, s.f. (mulţime de turci); turcism, s.n. (cuvînt turcesc); turculeţ, s.m. (copil turc; Banat, sticlete, Carduelis elegans; anemonă, Anemone nemorosa); turcoază, s.f., din fr. turquoise; turchiaz (var. Olt. turchez), adj. (albastru-verzui), unul din puţinele cuvinte fr. care au uz popular.
Trimis de blaurb, 10.04.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • turc — turc …   Dictionnaire des rimes

  • turc — Turc …   Thresor de la langue françoyse

  • turc — turc, turque [ tyrk ] adj. et n. • Turs v. 1300; gr. byzant. Tourkos, mot persan et ar., de Türküt, mot mongol 1 ♦ De l Empire ottoman (1300 1919), fondé par les peuples turcs d Asie centrale (cf. ci dessous, 3o). Empire turc, gouvernement turc.… …   Encyclopédie Universelle

  • turc — turc, urque 1. (turk, tur k ) adj. 1°   De Turquie. •   Je suis très humble serviteur de son altesse turque, MOL. Bourg. gent. IV, 6. •   Nous avons arrêté nos yeux sur une galère turque assez bien équipée, MOL. Scapin, II, 11. 2°   Chien turc,… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • turc — TURC. s. m. Nom de nation. Qui ne se met icy, que parce qu il s employe dans quelques manieres de parler proverbiales. On dit, qu Un homme est fort comme un Turc, pour dire, qu Il est extremement robuste. Et, que C est un vray Turc, pour dire, qu …   Dictionnaire de l'Académie française

  • turc — Mot Monosíl·lab Adjectiu variable …   Diccionari Català-Català

  • Turc — Nom porté dans de nombreuses régions, surtout fréquent dans l Isère, ainsi que dans la Lozère et le Gard. Pour le sens, voir Leturc …   Noms de famille

  • Turc — obs. f. Turk …   Useful english dictionary

  • Turc — Cet article possède un paronyme, voir : Turk. Cet article concerne la langue parlée en Turquie. Pour la famille de langues apparentées, voir Langues turques. Pour les autres significations, voir Turcs …   Wikipédia en Français

  • TURC — s. m. Nom de nation, qui ne se met ici que parce qu on l emploie dans quelques phrases familières ou proverbiales. Cet homme est fort comme un Turc, Il est extrêmement robuste. Fig., Cet homme est un vrai Turc, Il est rude, inexorable, il n a… …   Dictionnaire de l'Academie Francaise, 7eme edition (1835)

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”