uimi

uimi
UIMÍ, uimesc, vb. IV. tranz. A stârni, a provoca o mare (şi neaşteptată) mirare, admiraţie, emoţie; a impresiona puternic, a surprinde, a ului. ♦ (înv.) A tulbura, a zăpăci, a buimăci. – et. nec.
Trimis de ana_zecheru, 05.06.2002. Sursa: DEX '98

UIMÍ vb. 1. a consterna, a minuna, a năuci, a perplexa, a stupefia, a surprinde, a ului. (Ce-mi spui tu pur şi simplu mă uimi.) 2. a ului, (fig.) a speria. (M-a uimi cu inteligenţa lui.) 3. a năuci, a stupefia, a ului. (Vestea aflată l-a uimi.) 4. v. minuna.
Trimis de siveco, 16.10.2008. Sursa: Sinonime

uimí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. uimésc, imperf. 3 sg. uimeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. uimeáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A UIM//Í uimiésc tranz. 1) A face să fie cuprins de o mare mirare (sau admiraţie); a face să rămână profund impresionat; a minuna. 2) înv. A face să ajungă buimac; a buimăci; a zăpăci; a ului. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 21.04.2008. Sursa: NODEX

uimí (-mésc, -mít), – vb. – A surprinde, a admira, a ului. sl. ujeti, ujmą "a fura", ujmati "a sustrage" (Miklosich, Slaw. Elem., 51; Cihac, II, 431; Conev 101; Tiktin), cf. fr. ravir, sp. arrebatar. – Der. uimăci, vb. (a ameţi, a năuci), prin contaminare cu buimăci; uimeală (var. uimăceală), s.f. (mirare, surprindere); uimitor, adj. (care uimeşte, care surprinde).
Trimis de blaurb, 14.04.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • uimí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. uimésc, imperf. 3 sg. uimeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. uimeáscã …   Romanian orthography

  • UIMI — abbr. Using the Internet to Enhance the Teaching of Mathematics Teaching of Mathematics …   Dictionary of abbreviations

  • ului — ULUÍ, uluiesc, vb. IV. tranz. A stârni, a provoca o mare (şi neaşteptată) mirare, admiraţie, emoţie; a uimi, a surprinde. ♦ tranz. şi refl. (înv.) A (se) tulbura, a (se) buimăci, a (se) năuci. – cf. rus. u l o v i t a prinde, a surprinde . Trimis …   Dicționar Român

  • stupefia — STUPEFIÁ, stupefiéz, vb. I. tranz. (livr.) A produce uimire; a ului, a năuci, a uimi. [pr.: fi a] – Din fr. stupéfier. Trimis de LauraGellner, 27.07.2004. Sursa: DEX 98  STUPEFIÁ vb. 1. v. uimi. 2. a năuci, a uimi, a ului. (Veste …   Dicționar Român

  • epata — EPATÁ, epatez, vb. I. tranz. A uimi, a impresiona prin purtare, atitudine sau ţinută neobişnuită, extravagantă. – Din. fr. épater. Trimis de iacobpompilia, 18.02.2004. Sursa: DEX 98  EPATÁ vb. a surprinde, a şoca. (Vrea să ne epata.) Trimis de… …   Dicționar Român

  • minuna — MINUNÁ, minunez, vb. I. refl. şi tranz. A rămâne sau a face pe cineva să rămână uluit, uimit, surprins. ♦ refl. A şi manifesta mirarea, admiraţia, surpriza; a se mira mult. – Din minune. Trimis de bogdang, 06.05.2004. Sursa: DEX 98  MINUNÁ vb. 1 …   Dicționar Român

  • surprinde — SURPRÍNDE, surprínd, vb. III. tranz. 1. A prinde pe cineva pe neaşteptate asupra unui fapt. ♦ A găsi pe cineva nepregătit, neprevenit, a da peste cineva, a l lua prin surprindere. 2. A mira, a uimi, a ului. 3. A băga de seamă, a observa (pe… …   Dicționar Român

  • mira — MIRÁ2, mirez, vb. I. refl. (Franţuzism înv.) A se privi în sau ca într o oglindă; a se oglindi. – Din fr. mirer. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  MIRÁ1, mir, vb. I. 1. refl. şi tranz. A fi surprins ori nedumerit sau a surprinde …   Dicționar Român

  • speria — SPERIÁ, spérii, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) umple de frică, de spaimă; a (se) înspăimânta, a (se) înfricoşa. ♢ expr. (refl.) Se sperie şi de umbra lui, se spune despre o fiinţă foarte fricoasă. 2. tranz. A face ca o fiinţă sau un grup de… …   Dicționar Român

  • ciudi — CIUDÍ, ciudesc, vb. IV. refl. 1. (reg.) A fi cuprins de ciudă; a se înciuda. 2. (înv.) A se mira, a se minuna 3. (înv.) A se frământa (sufleteşte), a se zbuciuma; a fi neliniştit. – Din sl. çuditi sen. Trimis de baron, 31.01.2003. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”