urgisit


urgisit
URGISÍT, -Ă, urgisiţi, -te, adj. 1. (pop.) Care are de îndurat mari neplăceri, necazuri, persecuţii. ♦ (Despre obiecte) Aruncat, părăsit, desconsiderat. 2. (înv.; adesea substantival) Nesuferit, rău, afurisit. ♦ Blestemat; necurat. – v. urgisi.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

URGISÍT adj., s. 1. adj. v. persecutat. 2. adj., s. v. oprimat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

URGISÍT adj., s. v. afurisit, blestemat, câinos, hain, îndrăcit, rău, ticălos.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

URGISÍ//T urgisittă (urgisitţi, urgisitte) 1) v. A URGISI şi A SE URGISI. 2) Care nu poate fi suportat. 3) (despre obiecte) Care este lăsat la voia întâmplării; aruncat. /v. a (se) urgisi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • afurisit — AFURISÍT, Ă, afurisiţi, te, s.m. şi f., adj. (Om) rău, ticălos, blestemat. ♦ (fam.) (Copil) ştrengar, poznaş. – v. afurisi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Afurisit ≠ binecuvântat, blagoslovit Trimis de siveco, 03.08.2004.… …   Dicționar Român

  • apăsat — APĂSÁT, Ă, apăsaţi, te, adj. (Despre mers, paşi etc.; adesea adverbial) Energic (şi sacadat). ♦ fig. (Despre modul de exprimare, vorbele etc. cuiva) Care este subliniat, marcat, arătând hotărâre, fermitate. ♢ (Adverbial) Vorbeşte apăsat. – v.… …   Dicționar Român

  • despuiat — DESPUIÁT, Ă, despuiaţi, te, adj. 1. Dezbrăcat, în pielea goală; p. ext. îmbrăcat foarte sumar sau decoltat. ♦ (Despre copaci sau plante) Lipsit de frunze, de verdeaţă. 2. Jefuit, prădat. 3. (Despre o carte, un dosar, o publicaţie etc.) Din care s …   Dicționar Român

  • obidit — OBIDÍT, Ă, obidiţi, te, adj. (înv. şi pop.) 1. Amărât, mâhnit, necăjit, chinuit; zdrobit de durere. Care exprimă mâhnire, obidă. 2. (Adesea substantivat) Nedreptăţit, oprimat, asuprit. – v. obidi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • obijduit — OBIJDUÍT, Ă, obijduiţi, te, adj. (înv.; adesea substantivat) Nedreptăţit, asuprit, împilat; exploatat, năpăstuit. – v. obijdui. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OBIJDUÍT adj., s. v. asuprit, exploatat, împilat, năpăstuit,… …   Dicționar Român

  • oprimat — OPRIMÁT, Ă, oprimaţi, te, adj. Asuprit, împilat, exploatat. – v. oprima. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OPRIMÁT adj., s. asuprit, exploatat, împilat, năpăstuit, oropsit, persecutat, prigonit, urgisit, (pop.) obidit, (înv.)… …   Dicționar Român

  • oropsit — OROPSÍT, Ă, oropsiţi, te, adj. (Adesea substantivat) Asuprit, prigonit, urgisit; chinuit. ♦ Sărman; prăpădit, nenorocit; (despre copii) fără familie, părăsit. ♦ Lăsat la voia întâmplării, neîngrijit; uitat, părăsit. [var.: (reg.) horopsít, ă… …   Dicționar Român

  • osândire — OSÂNDÍRE, osândiri, s.f. (pop.) Acţiunea de a osândi şi rezultatul ei; condamnare. ♦ (înv.) Necaz, suferinţă. ♢ loc. adj. În osândire = asuprit, urgisit; chinuit. – v. osândi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OSÂNDÍRE s. v.… …   Dicționar Român

  • osândit — OSÂNDÍT, Ă, osândiţi, te, adj. (pop.; adesea substantivat) 1. Condamnat, pedepsit. 2. Blestemat; nenorocit, năpăstuit, urgisit. – v. osândi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OSÂNDÍT adj., s. (jur.) 1. adj. v …   Dicționar Român

  • persecutat — PERSECUTÁT, Ă, persecutaţi, te, adj. (Despre oameni) Urmărit sistematic (şi cu perseverenţă) de cineva care vrea să i provoace un neajuns, un rău; prigonit, asuprit, oropsit, – v. persecuta. Trimis de cornel, 12.03.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român