bobinator

BOBINATÓR, -OÁRE, bobinatori, -oare, s.m. şi f. Persoană care are profesiunea de a construi şi a repara bobine de maşini electrice. – Bobina + suf. -tor (după fr. bobineur).

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



bobinatór s. m., pl. bobinatóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



BOBINAT//ÓR bobinatoroáre (bobinatoróri, bobinatoroáre) m. şi f. Muncitor specializat în operaţiile de bobinare. /bobină + suf. bobinatortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



BOBINATÓR, -OÁRE s.m. şi f. Cel care execută bobinări şi reparaţii de bobine sau înfăşurări de maşini electrice. [< bobina + -tor, după fr. bobineur].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



BOBINATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care execută bobinări şi reparaţii de bobine sau înfăşurări electrice. II. s. f. maşină de bobinat. II. s. n. (cinem.) mecanism care asigură rularea peliculei sau a benzii magnetice pe noaieuri sau bobine. (după fr. baboneur)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN