vitalism


vitalism
VITALÍSM s.n. Curent în biologie, opus atât materialismului cât şi spiritualismului, care explică procesele de viaţă prin prezenţa în organismul viu a unui principiu imaterial şi incognoscibil, căruia îi sub subordonate toate procesele fizico (fizic)-chimice. – Din fr. vitalisme.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

vitalísm s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

VITALÍSM n. filoz. Curent idealist în biologie, conform căruia în organisme există forţe supranaturale, care dirijează procesele biologice. /<fr. vitalisme
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

VITALÍSM s.n. Curent idealist în biologie, care explică procesele biologice prin prezenţa în organismele vii a unei "forţe vitale" speciale, incognoscibile şi imateriale. [< fr. vitalisme].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

VITALÍSM s. n. concepţie idealistă despre natura vieţii, care explică fenomenele acesteia prin prezenţa în organismele vii a unui principiu imaterial, animator, diriguitor (forţă vitală, entelehie, suflet etc.). (< fr. vitalisme)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.