viteaz

viteaz
VITEÁZ, -Ă, viteji, -ze, adj., s.m. 1. adj. (Adesea substantivat) Care dă dovadă de curaj în luptă; p.gener. îndrăzneţ, dârz, curajos. 2. s.m. (La pl.; în evul mediu, în Ţara Românească şi în Moldova) Stăpân de pământ care primea din partea domnului unele sarcini militare speciale. – Din sl. vitenzĩ.
Trimis de ana_zecheru, 22.04.2004. Sursa: DEX '98

Viteaz ≠ fricos, laş
Trimis de siveco, 03.11.2008. Sursa: Antonime

VITEÁZ adj., s. 1. adj. v. curajos. 2. s. erou, (înv. şi pop.) voinic. (A căzut în luptă ca un viteaz.) 3. adj. bărbătesc, curajos, vitejesc, (reg.) bărbătos. (Faptă viteaz.) 4. s. (IST.) (înv.) curtean, slujitor. (Soldaţii din garda unor domnitori se numeau viteazji.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

viteáz adj. m., s. m., pl. vitéji; f. sg. viteáză, pl. vitéze
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

VIT//EÁZ viteazeáză (viteazéji, viteazéze) Care dă dovadă de bărbăţie şi curaj; plin de curaj; curajos; îndrăzneţ; brav; cutezător. /<sl. vitenzi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • viteáz — adj. m., s. m., pl. vitéji; f. sg. viteázã, pl. vitéze …   Romanian orthography

  • vitejie — VITEJÍE, vitejii, s.f. 1. (La sg.) Însuşirea de a fi viteaz, calitatea celui viteaz; voinicie. ♢ loc. adv. Cu vitejie = vitejeşte. 2. Faptă vitejească. 3. (pop.) Haiducie. – Viteaz + suf. ie. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  Vitejie ≠ …   Dicționar Român

  • brav — BRAV, Ă, bravi, e, adj., s.m. 1. adj. Viteaz, curajos, îndrăzneţ. 2. s.m. (Rar) Asasin, tâlhar (aflat de obicei în slujba unui potentat) care teroriza şi omora pentru bani; spadasin plătit. – Din fr. brave, it. bravo. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • curajos — CURAJÓS, OÁSĂ, curajoşi, oase, adj. Plin de curaj; îndrăzneţ, ferm. [var.: curagiós, oásă adj.] – Din fr. courageux. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Curajos ≠ fricos, laş Trimis de siveco, 05.04.2009. Sursa: Antonime  CURAJÓS …   Dicționar Român

  • vitejesc — VITEJÉSC, EÁSCĂ, vitejeşti, adj. Care aparţine vitejilor, privitor la viteji sau la vitejie, de viteaz; plin de vitejie. – Viteaz + suf. esc. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VITEJÉSC adj. 1. v. curajos. 2. eroic, glorios,… …   Dicționar Român

  • levent — LEVÉNT, Ă, levenţi, te, s.m., adj. 1. s.m. Marinar turc din marina de război a Imperiului Otoman, originar din Levant. 2. s.m. Mercenar moldovean din oastea Ţării Româneşti. 3. adj. (înv.) Darnic, generos. 4. adj. (înv.) Voinic, viteaz. [var …   Dicționar Român

  • palicar — PALICÁR, palicari, s.m. Voluntar grec în războiul pentru independenţă al Greciei, din 1821; p. ext. bărbat voinic, viteaz. – Din ngr. pallikári. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  palicár s. m., pl. palicári Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • voinic — VOINÍC, Ă, voinici, ce s.m., adj. I. s.m. 1. Tânăr bine făcut, chipeş, curajos, viteaz, îndrăzneţ. ♢ Voinic de codru sau voinicul codrului = haiduc. 2. Flăcău, fecior. 3. (înv.) Soldat, ostaş. II. adj. (Despre oameni) Bine făcut, robust, viguros …   Dicționar Român

  • şoim — ŞOIM, şoimi, s.m. 1. Nume dat mai multor păsări răpitoare de zi, de mărime variată, agere şi puternice, cu ciocul scurt şi curbat şi având câte o crestătură în formă de dinte, care se hrănesc cu pradă vie, mai ales cu păsări (Falco). 2. Epitet… …   Dicționar Român

  • byronia — LEU1, lei, s.m. 1. Mamifer carnivor de talie mare din familia felidelor, cu corpul acoperit cu blană scurtă de culoare gălbuie şi cu o coamă bogată în jurul capului, deosebit de puternic şi de vorace, care trăieşte în Africa şi în Asia… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”