vâjâială

vâjâială
VÂJÂIÁLĂ, vâjâieli, s.f. Vâjâit1. [pr.: -jâ-ia-. – var.: (reg.) vâjiálă s.f.] – Vâjâi + suf. -eală.
Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

VÂJÂIÁLĂ s. v. şuierare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

vâjâiálă s. f., g.-d. art. vâjâiélii; pl. vâjâiéli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • căhuială — căhuiálă, căhuiéli, s.f. (înv.; reg.) auială, vâjâială. Trimis de blaurb, 28.03.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • vâjială — VÂJIÁLĂ s.f. v. vâjâială. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • vâjâit — VÂJÂÍT1, vâjâituri, s.n. Faptul de a vâjâi; zgomot caracteristic produs de ceva care vâjâie; vâjâială, vâjâitură, vâjâire. [var.: (reg.) vâjiit s.n.] – v. vâjâi. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VÂJÂÍT2, Ă, vâjâiţi, te, adj. (Rar; …   Dicționar Român

  • şuierat — ŞUIERÁT1, şuierături, s.n. Faptul de a şuiera; zgomot specific făcut de cineva sau de ceva care şuieră. [pr.: şu ie ] – v. şuiera. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ŞUIERÁT2, Ă, şuieraţi, te, adj. (Adesea adverbial) Cu un timbru …   Dicționar Român

  • ţiui — ŢIUÍ, ţíui, vb. IV. intranz. 1. A produce un sunet prelung, ascuţit, cu rezonanţă metalică. ♢ expr. A( i) ţiui cuiva în urechi (sau în creieri) sau a i ţiui cuiva urechile (sau urechea etc.) = a avea impresia de vâjâială (în urechi sau la cap). 2 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”