zdruncina

zdruncina
ZDRUNCINÁ, zdrúncin, vb. I. tranz. 1. A scutura tare, a zgâlţâi, a zgudui; a clătina; a hurduca. 2. fig. A clătina din temelii o concepţie, o convingere etc.; a slăbi, a submina, a şubrezi. – et. nec.
Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX '98

ZDRUNCINÁ, zdrúncin, vb. I. zdruncina (din sl. drąčiti = a perturba, sudrąčiti = a îmblânzi + suf. expresiv -ina, ca şi în clăti(na), tâmpi(na), etc.)
Trimis de tavi, 21.02.2009. Sursa: DER

ZDRUNCINÁ vb. 1. v. cutremura. 2. v. zgâlţâi. 3. v. dez-echilibra. 4. v. vătăma.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ZDRUNCINÁ vb. v. clătina, distruge, nimici, potopi, prăpădi, sfărâma, stâlci, strivi, turti, zdrobi, zvânta.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

zdrunciná vb., ind. prez. 1 sg. zdrúncin, 3 sg. şi pl. zdrúncină
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ZDRUNCINÁ zdrúncin tranz. 1) A face să se zdruncine; a hurduca. 2) fig. (convingeri, concepţii etc.) A clătina din temelii; a zgudui. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • zdrunciná — vb., ind. prez. 1 sg. zdrúncin, 3 sg. şi pl. zdrúncinã …   Romanian orthography

  • zgudui — ZGUDUÍ, zgúdui, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A se cutremura sau a face să se cutremure, să se clatine; a (se) scutura cu putere, a (se) zdruncina (1). ♦ tranz. fig. A tulbura, a zdruncina convingerile, conştiinţa cuiva. 2. tranz. fig. A emoţiona… …   Dicționar Român

  • zdruncinat — ZDRUNCINÁT, Ă, zdruncinaţi, te, adj. 1. Zguduit, clătinat. hurducat. ♦ Zdrobit, strivit. ♦ Şubrezit, slăbit. 2. fig. Tulburat sufleteşte. – v. zdruncina. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZDRUNCINÁT adj. v. dezechilibrat. Trimis de… …   Dicționar Român

  • zdruncinător — ZDRUNCINĂTÓR, OÁRE, zdruncinători, oare, adj. Care zdruncină, care hurducă. – Zdruncina + suf. ător. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  zdruncinătór adj. m., pl. zdruncinătóri; f. sg. şi pl …   Dicționar Român

  • hurduca — HURDUCÁ, hurdúc, vb. I. 1. tranz. şi refl. A se mişca încoace şi încolo cu putere, a (se) clătina, a (se) scutura, a (se) zgâlţâi, a (se) zdruncina. 2. intranz. (reg.) A face zgomot mare; a hurui. [var.: urducá vb. I] – Formaţie onomatopeică.… …   Dicționar Român

  • clăti — CLĂTÍ, clătesc, vb. IV. I. tranz. A curăţa rufe, vase etc., spălându le uşor cu apă, a limpezi într o ultimă apă curată; a clătări. ♦ refl. A se spăla uşor pe mâini, în gură etc. II. (Inv. şi pop.) 1. tranz. A clătina(1). ♦ (refl.) (Despre apă,… …   Dicționar Român

  • clătina — CLĂTINÁ, clátin, vb. I. 1. tranz., refl. şi intranz. A (se) mişca (puţin, lin) într o parte şi în alta; a (se) legăna; a (se) agita (usor). ♢ expr. (tranz.) A clătina capul (sau, intranz., din cap) = a şi mişca capul într o parte şi în alta în… …   Dicționar Român

  • scutura — SCUTURÁ, scútur, vb. I. I. 1. tranz. A clătina, A agita sau (mai rar) a lovi un obiect pentru a face să cadă ori să iasă ceva de pe (sau din) el. ♢ expr. (fam.) A scutura (pe cineva) de bani sau a scutura buzunarele (ori punga) cuiva = a lua… …   Dicționar Român

  • zdruncin — ZDRÚNCIN s.n. 1. Zdruncinătură. ♦ fig. Efort, strădanie. 2. fig. Tulburare, zbucium, frământare. [var.: zdrúncen s.n.] – Din zdruncina (derivat regresiv). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZDRÚNCIN s. v. clătinare, clătinat, clăti… …   Dicționar Român

  • zdruncinare — ZDRUNCINÁRE, zdruncinări, s.f. Acţiunea de a zdruncina şi rezultatul ei. – v. zdruncina. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZDRUNCINÁRE s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hurdu cătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”