înarma

înarma
ÎNARMÁ, înarmez, vb. I. tranz. şi refl. A(-şi) procura arme; a (se) pregăti pentru luptă prin înzestrare cu armament; a (se) întrarma, a (se) arma. ♢ expr. (refl.) A se înarma cu răbdare = a-şi impune răbdare, a aştepta cu stăpânire de sine desfăşurarea faptelor. – În + armă.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

A înarma ≠ a dezarma
Trimis de siveco, 23.10.2007. Sursa: Antonime

ÎNARMÁ vb. (pop.) a (se) întrarma.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

înarmá vb. (sil. mf. în-), ind. prez. 1 sg. înarméz, 3 sg. şi pl. înarmeáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNARM//Á înarmaéz tranz. 1) A înzestra cu armament; a pregăti pentru luptă. 2) fig. A dota cu ceva necesar (în vederea realizării unei acţiuni). înarma cu date. [Sil. în-ar-] /în + armă
Trimis de siveco, 12.11.2007. Sursa: NODEX

A SE ÎNARM//Á mă înarmaéz intranz. A se pregăti de război, înzestrându-se cu arme. ♢ înarma cu răbdare a) a se pregăti pentru o aşteptare îndelungată; b) a căuta să-şi păstreze calmul. /în + armă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • reînarma — REÎNARMÁ, reînarméz, vb. I. tranz. şi refl. A( şi) reface potenţialul de război; a( şi) înzestra armata cu mijloace noi de luptă, cu armament nou, a (se) înarma din nou. – Re1 + înarma (după fr. réarmer). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • înarmat — ÎNARMÁT, Ă, înarmaţi, te, adj. (Despre persoane sau despre colectivităţi) Care este înzestrat cu arme; care are arme asupra sa; care este pregătit pentru luptă. ♢ expr. Înarmat până în dinţi (sau din cap până în picioare) = foarte bine înarmat. – …   Dicționar Român

  • îndoctrina — ÎNDOCTRINÁ, îndoctrinez, vb. I. tranz. A iniţia într o doctrină, a înarma cu o doctrină. – În + doctrină (după fr. endoctriner). Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  îndoctriná vb., ind. prez. 1 sg. îndoctrinéz, 3 …   Dicționar Român

  • cuirasa — CUIRASÁ, cuiraséz, vb. I. tranz. 1. A prevedea cu o cuirasă; a îmbrăca, a proteja cu o cuirasă. 2. fig. A întări, a fortifica, a oţeli, a înarma. [pr.: cu i ] – Din fr. cuirasser. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  cuirasá vb.… …   Dicționar Român

  • arma — ARMÁ, armez, vb. I. tranz. 1. A pune mecanismul unei arme (de foc) în poziţia imediat precedentă descărcării ei. ♦ tranz. şi refl. (pop.) A (se) înarma. 2. A dota cu armătură o piesă sau un element de construcţie din beton pentru a le mări… …   Dicționar Român

  • înarmare — ÎNARMÁRE, înarmări, s.f. Acţiunea de a (se) înarma. – v. înarma. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Înarmare ≠ dezarmare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  înarmáre s. f. (sil. mf. în ), g. d. art. înarmării; pl …   Dicționar Român

  • întrarma — ÎNTRARMÁ, întrarmez, vb. I. tranz. şi refl. (înv. şi pop.) A (se) înarma. – Întru + armă. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎNTRARMÁ vb. v. înarma. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • armă — ÁRMĂ, arme, s.f. 1. Obiect, unealtă, aparat, maşină care serveşte în lupta împotriva inamicului, la vânat, în unele probe sportive etc. ♢ expr. A fi (sau a se afla) sub arme = a face serviciul militar. ♦ Parte dintr o armată specializată şi… …   Dicționar Român

  • dezarma — DEZARMÁ, dezarméz, vb. I. 1. tranz. A lua cuiva armele, a sili pe cineva să predea armele. 2. intranz. şi tranz. (Despre sau cu privire la state) A( şi) lichida sau a( şi) limita forţele armate şi armamentul. 3. tranz. fig. A face pe cineva să… …   Dicționar Român

  • lua — LUÁ, iau, vb. I. tranz. I. 1. A prinde un obiect în mână spre a l ţine (şi a se servi de el) sau spre a l pune în altă parte. ♢ expr. A lua altă vorbă = a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discuţii. A( şi) lua picioarele la spinare = a pleca… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”