inclinare — [dal lat. inclinare ]. ■ v. tr. 1. [spostare un oggetto in modo che il suo asse penda verso una parte, con le prep. a, verso, in del secondo arg.: i. un recipiente a destra, a sinistra, in avanti ] ▶◀ piegare. ◀▶ raddrizzare. 2. (lett.) [far… … Enciclopedia Italiana
inclinare — INCLINÁRE s.f. v. înclinare. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
inclinare — in·cli·nà·re v.tr. e intr. CO 1a. v.tr., spostare da una posizione verticale od orizzontale a una obliqua, in modo da far assumere una certa pendenza: inclinare una leva verso il basso, inclinare il piano di un tavolino; inclinare un recipiente,… … Dizionario italiano
inclinare — {{hw}}{{inclinare}}{{/hw}}A v. tr. 1 Piegare qlco. obliquamente, dall alto verso il basso: inclinare un recipiente per versarne il contenuto. 2 (fig., lett.) Rendere qlcu. disposto a qlco.: inclinare un giovane al vizio. B v. intr. ( aus.… … Enciclopedia di italiano
înclináre — s. f., g. d. art. înclinärii; pl. înclinäri … Romanian orthography
inclinare — A v. tr. 1. piegare, flettere, chinare, abbassare, reclinare CONTR. alzare, drizzare, rizzare, sollevare 2. (fig. una persona, l animo e sim.) disporre, rendere incline, indirizzare, persuadere, predisporre CONTR. dissuadere, distogliere,… … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
enclin — enclin, ine [ ɑ̃klɛ̃, in ] adj. • fin XIIe; « baissé » 1080; a. v. encliner, lat. inclinare → incliner ♦ Enclin à : porté, par un penchant naturel et permanent, à. ⇒ disposé, porté. « Enclin à la nonchalance » (Romains). Nature peu encline à la… … Encyclopédie Universelle
înclinaţie — ÎNCLINÁŢIE, înclinaţii, s.f. Înclinare. ♦ (geom.) Unghi format de o dreaptă (sau de un plan) cu o dreaptă (sau cu un plan) de referinţă; înclinare. ♦ fig. Vocaţie, atracţie, dispoziţie pentru ceva. – Din fr. inclination, lat. inclinatio. Trimis… … Dicționar Român
incliner — [ ɛ̃kline ] v. <conjug. : 1> • 1213; a. fr. encliner « saluer en s inclinant »; lat. inclinare « pencher vers » I ♦ V. tr. 1 ♦ Rendre oblique (ce qui est naturellement droit); diriger, porter vers le bas ou de côté. ⇒ abaisser, baisser,… … Encyclopédie Universelle
lascivitate — LASCIVITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este lasciv; înclinare spre senzualism; senzualitate, voluptate; obscenitate, imoralitate. – Din fr. lascivité. Trimis de Joseph, 13.05.2004. Sursa: DEX 98 LASCIVITÁTE s. (livr.) lubricitate. (lascivitate… … Dicționar Român
