încondeiat

încondeiat
ÎNCONDEIÁT1 s.n. Faptul de a încondeia.v. încondeia.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNCONDEIÁT2, -Ă, încondeiaţi, -e, adj. 1. (Despre ouăle de Paşti, obiecte de ceramică etc.) Împodobit cu desene (făcute cu condeiul). ♦ fig. (pop.; despre sprâncene sau gene) Înnegrit (cu creionul). 2. Defăimat, calomniat. – v. încondeia.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNCONDEIÁT adj. (reg.) împistrit. (Ouă încondeiat.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ÎNCONDEIÁT adj., s. v. bârfit, calomniat, de-făimat, denigrat, discreditat, ponegrit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

încondeiát s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • împistrit — ÎMPISTRÍT, Ă, împistriţi, te, adj. (reg.) Care este împodobit cu desene sau cu flori, cu ornamente de diverse culori şi forme; spec. încondeiat. – v. împistri. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎMPISTRÍT adj. v. brodat, încondeiat.… …   Dicționar Român

  • calomniat — CALOMNIÁT adj., s. bârfit, defăimat, denigrat, discreditat, ponegrit, (pop.) năpăstuit, (fam. fig.) încondeiat. (Om calomniat.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • chişiţă — CHÍŞIŢĂ, chişiţe, s.f. Încheietură a piciorului, deasupra copitei, la animalele cu copite; moţul de păr de deasupra copitei. – Din bg. kitčice, scr. kičica. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  CHÍŞIŢĂ s. (anat.) (reg.) ie. (chişiţă la… …   Dicționar Român

  • cioc — CIOC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri (repetate) într un obiect sau într un material dur. – Onomatopee. Trimis de IoanSoleriu, 27.04.2004. Sursa: DEX 98  CIOC2, ciocuri, s.n. 1. Partea anterioară, terminală …   Dicționar Român

  • picurit — PICURÍT adj. v. pestriţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  picurít1, s.n. (reg.) burniţă, picureală. Trimis de blaurb, 19.09.2006. Sursa: DAR  picurít2, ă, adj. (reg.) 1. pestr …   Dicționar Român

  • pocostit — pocostít, pocostítă, adj. (reg.) 1. (despre obiecte de metal) care a fost acoperit cu un strat subţire de metal preţios; poleit. 2. (despre ouă) încondeiat. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”