încrunta

încrunta
ÎNCRUNTÁ, încrúnt, vb. I. 1. refl. şi tranz. A apropia sprâncenele sau a face cute între sprâncene ori pe frunte (în semn de nemulţumire, de mânie, de îngrijorare etc.); a privi aspru. 2. refl. (înv.) A se umple de sânge; a se înroşi. – În + crunta.
Trimis de valeriu, 30.09.2008. Sursa: DEX '98

A se încrunta ≠ a se descrunta
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ÎNCRUNTÁ vb. a se întuneca, a se mohorî, a se posomorî. (Ce te-ai încrunta astfel?)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ÎNCRUNTÁ vb. v. înroşi, însângera, roşi, sângera.
Trimis de siveco, 30.09.2008. Sursa: Sinonime

încruntá vb., ind. prez. 1 sg. încrúnt, 3 sg. şi pl. încrúntă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNCRUNTÁ încrúnt tranz. (sprâncenele sau fruntea) A face să se încrunte. [Sil. în-crun-] /în + a crunta
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ÎNCRUNTÁ mă încrúnt intranz. 1) A exprima nemulţumire (printr-o mină cruntă); a lua o înfăţişare supărată. 2) înv. A se umple de sânge. /în + înv. a (se) crunta
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • încruntătură — ÎNCRUNTĂTÚRĂ, încruntături, s.f. 1. Faptul de a (se) încrunta; înfăţişare încruntată (1); cută pe frunte, între sprâncene. 2. (înv.) Urmă, pată de sânge. – Încrunta + suf. ătură. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  încruntătúră s. f.,… …   Dicționar Român

  • posomorî — POSOMORÎ, posomorăsc, vb. IV. 1. refl. (Despre oameni sau despre faţa, privirea lor) A se întuneca, a se întrista. ♢ tranz. Vestea l a posomorât. ♦ A lua o înfăţişare severă; a se încrunta. ♦ fig. (Despre cer) A se acoperi cu nori; p. ext.… …   Dicționar Român

  • sprânceană — SPRÂNCEÁNĂ, sprâncene, s.f. 1. Fire de păr scurte şi dese crescute în linie arcuită deasupra orbitei ochiului (pentru a împiedica scurgerea transpiraţiei în ochi). ♢ expr. A încreţi (sau a încrunta) sprâncenele = a fi posomorât sau nemulţumit. A… …   Dicționar Român

  • zbârci — ZBÂRCÍ1, zbârcesc, vb. IV. refl. (Despre piele) A face zbârcituri; a se strânge în cute, a face riduri; a se încreţi, a se rida. ♢ expr. (intranz.) A zbârci din nas = a strâmba din nas, v. strâmba. A zbârci sprâncenele = a se încrunta. ♦ (Rar) A… …   Dicționar Român

  • încruntare — ÎNCRUNTÁRE s.f. Acţiunea de a (se) încrunta. ♦ Privire aspră sau posomorâtă. – v. încrunta. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNCRUNTÁRE s. întunecare, mohoreală, posomoreală, (rar) posăceală. (Ce e această încruntare la tine?)… …   Dicționar Român

  • bosumflat — BOSUMFLÁT, Ă, bosumflaţi, te, adj. Care şi strânge buzele şi se încruntă de supărare; îmbufnat, băţos; p. ext. supărat, ursuz. – v. bosumfla. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BOSUMFLÁT adj. îmbufnat, (pop. şi fam.) ţâfnos, (reg.)… …   Dicționar Român

  • chiondorâş — CHIONDORẤŞ adv. (reg.) Chiorâş, încruntat, posomorât. Se uită chiondorâş. [var.: chiondorúş adv.] – [În]chiondora + suf. âş. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CHIONDORÂŞ adv. v. saşiu …   Dicționar Român

  • creţ — CREŢ, CREÁŢĂ, (I) creţi, e, adj., (II 1) creţi, s.m. (II 4) creţe, s.f. . (II, 2,3) creţuri, s.n. I. 1. adj. (Despre păr, blană, lână etc.) Răsucit în inele; cârlionţ, buclat. 2. adj. Cu ridicături şi adâncituri; cutat, încreţit; zbârcit, ridat.… …   Dicționar Român

  • criminţi — criminţí, criminţésc, vb. IV refl. (reg.) a se încrunta. Trimis de blaurb, 30.04.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • crunt — CRUNT, Ă, crunţi, te, adj. 1. (Despre oameni şi manifestările lor) Însetat de sânge, de fapte crude; violent, crud, inuman. ♢ Încruntat. 2. Care inspiră groază; groaznic, înfiorător. ♢ (Şi adv.) fig. Foarte mult, foarte tare; straşnic,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”