înfurcitură

înfurcitură
ÎNFURCITÚRĂ, înfurcituri, s.f. (Rar) Bifurcare de drumuri; răspântie. [var.: înfurcătúră s.f.] – Înfurci + suf. -tură.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNFURCITÚRĂ s. v. bifurcare, bifurcaţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înfurcitúră s. f., g.-d. art. înfurcitúrii; pl. înfurcitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • bifurcaţie — BIFURCÁŢIE, bifurcaţii, s.f. Bifurcare. – Din fr. bifurcation. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98  BIFURCÁŢIE s. bifurcare, (pop.) înfurcitură. (bifurcaţie unui drum.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  bifurcáţie s. f. (sil …   Dicționar Român

  • înfurcătură — ÎNFURCĂTÚRĂ s.f. v. înfurcitură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”