Dicționar Român. 2013.
acordaj — ACORDÁJ, acordaje, s.n. Acordare a unui instrument muzical. – Din fr. accordage. Trimis de ana zecheru, 05.08.2002. Sursa: DEX 98 ACORDÁJ s. v. înstrunare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime acordáj s. n., pl. acordáje … Dicționar Român
acordare — ACORDÁRE, acordări, s.f. Acţiunea de a acorda. ♦ Punere a coardelor unui instrument muzical în situaţia de a reda tonalitatea specifică a instrumentului. – v. acorda. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Acordare ≠ dezacordare… … Dicționar Român
încordare — ÎNCORDÁRE, încordări, s.f. Acţiunea de a (se) încorda şi rezultatul ei; încordătură. – v. încorda. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Încordare ≠ destindere, relaxare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime ÎNCORDÁRE s. 1.… … Dicționar Român
încordătură — ÎNCORDĂTÚRĂ, încordături, s.f. (înv.) Încordare. – Încorda + suf. ătură. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNCORDĂTÚRĂ s. v. încordare, înstrunare, întindere, strunire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime încordătúră s. f … Dicționar Român
