- braţare
- BRAŢÁRE s.f. (mar.) Operaţia de orientare a vergilor unui velier într-o anumită direcţie; brasaj (3). [< braţa, după fr. brassage].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
brasaj — BRASÁJ s.n. 1. Amestecare cu aer a vaporilor sau a picăturilor unui combustibil lichid înainte de introducerea lui în cilindrul motorului. 2. Amestecare a făinii de malţ cu apă caldă pentru a se obţine mustul de bere. – Din fr. brassage. Trimis… … Dicționar Român