ştampila

ştampila
ŞTAMPILÁ, ştampilez, vb. I. tranz. A pune, a aplica o ştampilă (2). [var.: stampilá vb. I] – Din ştampilă.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ŞTAMPILÁ vb. a pecetlui, (livr.) a oblitera, (înv. şi reg.) a ştemplui. (A ştampila un act.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ştampilá vb., ind. prez. 1 sg. ştampiléz, 3 sg. şi pl. ştampileáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ŞTAMPIL//Á ştampilaéz tranz. (acte, scrisori, semnături etc.) A autentifica prin aplicarea unei ştampile; a pecetlui. ştampila un act. /<fr. estampiller
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ŞTAMPILÁ vb. I. tr. A pune o ştampilă. [var. stampila vb. I. / < it. stampigliare, cf. fr. estampiller].
Trimis de LauraGellner, 04.05.2007. Sursa: DN

ŞTAMPILÁ vb. tr. a aplica o ştampilă. (< fr. estampiller, după it. stampigliare)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • ştampilă — ŞTAMPÍLĂ, ştampile, s.f. 1. Instrument format dintr o placă de cauciuc, de lemn sau de metal fixată pe un mâner, pe care sunt gravate un semn, o inscripţie sau o emblemă, cu care se ştampilează acte, mărfuri, obiecte etc. 2. Semn, inscripţie sau… …   Dicționar Român

  • stampila — STAMPILÁ vb. I v. ştampila. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STAMPILÁ vb. I. v. ştampila. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • stampilă — STAMPÍLĂ s.f. v. ştampilă. Trimis de LauraGellner, 12.12.2007. Sursa: DEX 98  STAMPÍLĂ s.f. v. ştampilă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • stampila- — *stampila , *stampilaz germ., stark. Maskulinum (a): nhd. Stampfe; ne. tamper; Rekontruktionsbasis: got., mnd., ahd.; Etymologie: vergleiche idg. *stē̆bʰ …   Germanisches Wörterbuch

  • ştampilá — vb., ind. prez. 1 sg. ştampiléz, 3 sg. şi pl. ştampileázã …   Romanian orthography

  • ştampílã — s. f., g. d. art. ştampílei; pl. ştampíle …   Romanian orthography

  • stambă — STÁMBĂ, (2) stămburi, s.f. 1. Ţesătură de bumbac cu desene imprimate în culori, folosită la confecţionarea îmbrăcămintei de vară pentru femei. 2. (La pl.) Varietăţi de stambă (1). ♦ Obiecte de îmbrăcăminte confecţionate din stambă (1). 3. (înv.)… …   Dicționar Român

  • sigiliu — SIGÍLIU, sigilii, s.n. 1. Obiect alcătuit dintr o placă (fixată pe un mâner) pe care este gravată o monogramă, o emblemă, o efigie etc. şi care se aplică pe un act oficial, ca dovadă a autenticităţii lui. ♦ Semn imprimat pe ceva (cu tuş sau cu… …   Dicționar Român

  • ştampilare — ŞTAMPILÁRE, ştampilări, s.f. Acţiunea de a ştampila şi rezultatul ei. [var.: stampiláre s.f.] – v. ştampila. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ŞTAMPILÁRE s. pecetluire, (livr.) obliterare, (înv. şi reg.) ştempluire. (ştampilare… …   Dicționar Român

  • parafă — PARÁFĂ, parafe, s.f. 1. Ştampilă cu iscălitura sau cu numele cuiva (prescurtat sau cu iniţiale); ştampilă a unei instituţii. ♦ Iscălitură (prescurtată) pusă pe un act. 2. Trăsătură de condei adăugată la sfârşitul unei iscălituri pentru a o… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”