ştiftui

ştiftui
ŞTIFTUÍ, ştiftuiesc, vb. IV. tranz. A pune ştifturi. – Ştift + suf. -ui.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ştiftuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ştiftuiésc, imperf. 3 sg. ştiftuiá; conj. prez 3 sg. şi pl. ştiftuiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ŞTIFTU//Í ştiftuiiésc tranz. (obiecte de încălţăminte sau piese de metal) A bate sau a prinde în ştifturi. /ştift + suf. ştiftuiui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • ştiftuire — ŞTIFTUÍRE, ştiftuiri, s.f. Acţiunea de a ştiftui şi rezultatul ei. – v. ştiftui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ştiftuíre s. f., g. d. art. ştiftuírii; pl. ştiftuíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • ştiftuit — ŞTIFTUÍT, Ă, ştiftuiţi, te, adj. Fixat cu ştifturi. – v. ştiftui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”