ştirbină

ştirbină
ŞTIRBÍNĂ s. v. ciobitură, ciocnitură, ştirbi-tură.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ştirbínă, ştirbíne şi ştirbíni, s.f. (înv. şi reg.) 1. loc gol între dinţi; ştirbitură. 2. loc unde marginea unui obiect este ruptă; ciublitură. 3. locul unde se rupe o măsea la roata morii.
Trimis de blaurb, 22.02.2007. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • ciobitură — CIOBITÚRĂ s. 1. ciocnitură, ştirbitură, (înv. şi reg.) ştirbină, (reg.) ciumblitură, ştirbeală. (ciobitură a unui pahar.) 2. v. spărtură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • neghină — NEGHÍNĂ, neghine, s.f. Plantă erbacee cu tulpina şi cu frunzele păroase, cu flori roşii purpurii, cu sămânţa măruntă, de culoare neagră, răspândită mai ales în culturile de grâu; năgară (Agrostemma githago); p. restr. sămânţa acestei plante care …   Dicționar Român

  • ştirb — ŞTIRB, Ă, ştirbi, e, adj. 1. Căruia îi lipseşte unul sau mai mulţi dinţi. ♢ Compus: ştirba baba cloanţa s.f. = a) vrăjitoare bătrână din mitologia populară; poreclă dată unei femei bătrâne şi rele; b) (pop.; uneori cu determinarea roade… …   Dicționar Român

  • ştirbitură — ŞTIRBITÚRĂ, ştirbituri, s.f. 1. Loc gol lăsat de căderea unuia sau a mai multor dinţi; ştirbenie. 2. Loc unde marginea unui obiect este ruptă, ciocnită; p. ext. ruptură, gaură. 3. fig. Diminuare a valorii, a însemnătăţii etc. (cuiva sau a ceva);… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”