şugubăţ

şugubăţ
ŞUGUBẮŢ, -EÁŢĂ, şugubeţi, -e, adj. 1. Glumeţ, hazliu; poznaş. 2. (înv.) Primejdios; înşelător, amăgitor. [var.: şugubéţ, -eáţă adj.] – Din sl. dušegubĩcĩ.
Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98

ŞUGUBĂŢ adj. v. glumeţ, hazliu, poznaş, vesel.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ŞUGUBĂŢ s., adj. v. asasin, criminal, omorî-tor, ucigaş.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

şugubăţ adj. m., pl. şugubéţi; f. sg. şugubeáţă, pl. şugubéţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ŞUGUB//ẮŢ şugubăţeáţă (şugubăţéţi, şugubăţéţe) 1) Care şuguieşte; care este bun de glume; plin de haz. 2) fig. rar Care induce în eroare; amăgitor; înşelător; iluzoriu. /<sl. dušegubici
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

şugubắţ (-eáţă), adj.1. Asasin. – 2. Periculos. – 3. Poznaş. sl. dušegubĭcĭ (Şeineanu, Semasiol., 216; Tiktin), cf. deşugubină, apropiat prin etimologie populară de a şugui "a glumi".
Trimis de blaurb, 02.03.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • şugubäţ — adj. m., pl. şugubéţi; f. sg. şugubeáţã, pl. şugubéţe …   Romanian orthography

  • criminal — CRIMINÁL2, Ă, criminali, e, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care conţine o intenţie nelegiuită, care constituie o crimă, referitor la crimă; rău, dăunător. 2. s.m. şi f. Persoană care a săvârşit o crimă; criminalist2. ♦ Criminal de război = persoană… …   Dicționar Român

  • glumeţ — GLUMÉŢ, EÁŢĂ, glumeţi, e, adj. (Despre oameni) Care face multe glume, căruia îi place să facă glume; vesel, poznaş, hâtru. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor, întâmplări, glume etc.) Care provoacă râsul; hazliu. – Din bg. glumec. Trimis de gall …   Dicționar Român

  • poznat — poznát, ă, adj. 1. (reg.) neobişnuit, curios, ciudat, bizar, straniu. 2. (înv. şi reg.) hazliu, glumeţ, vesel, şugubăţ, năzdrăvan, mehenghi, ghiduş. Trimis de blaurb, 19.10.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • poznaş — POZNÁŞ, Ă, poznaşi, e, adj. 1. (pop. şi fam.; despre oameni; adesea substantivat) Care face pozne; care spune glume; (despre manifestări ale oamenilor) care provoacă hazul; glumeţ, mucalit, şugubăţ, hăzos, amuzant. ♦ (Adverbial) în mod interesant …   Dicționar Român

  • poznit — POZNÍT adj. v. glumeţ, hazliu, poznaş, vesel. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  poznít, ă, adj. (reg.) 1. ciudat, curios, bizar. 2. (despre cai) mare, gras şi urât. 3. poznaş, hazliu, glumeţ, vesel, şugubăţ, năzdrăvan, mehenghi,… …   Dicționar Român

  • şugubeţ — ŞUGUBÉŢ, EÁŢĂ adj. v şugubăţ. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • şăgalnic — ŞĂGÁLNIC, Ă, şăgalnici, e, adj. Glumeţ, hazliu, poznaş. Trimis de fery, 22.03.2004. Sursa: DLRC  ŞĂGÁLNIC, Ă, şăgalnici, ce, adj. (Despre oameni şi manifestările lor) Glumeţ, hazliu; poznaş, şugubăţ. – Şagă + suf. alnic. Trimis de cata,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”