brişculiţă

brişculiţă
BRIŞCULÍŢĂ, brişculiţe, s.f. Diminutiv al lui brişcă2; brişcuţă2. – Brişcă2 + suf. -uliţă.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

BRIŞCULÍŢĂ s. v. brişcuţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

brişculíţă s. f., g.-d. art. brişculíţei; pl. brişculíţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • brişcuţă — BRIŞCÚŢĂ1, brişcuţe, s.f. (reg.) Diminutiv al lui brişcă1. – Brişcă1 + suf. uţă. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BRIŞCÚŢĂ2, brişcuţe, s.f. Brişculiţă. – Brişcă2 + suf. uţă. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”