ţevuire

ŢEVUÍRE, ţevuiri, s.f. Acţiunea de a ţevui şi rezultatul ei. – v. ţevui.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



ţevuíre s. f., g.-d. art. ţevuírii; pl. ţevuíri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic