adeverinţă

adeverinţă
ADEVERÍNŢĂ, adeverinţe, s.f. Dovadă scrisă de recunoaştere a unui fapt, a unui drept. – Adeveri + suf. -inţă.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ADEVERÍNŢĂ s. dovadă, mărturie, (înv.) patentă, răvaş, siguranţă, sinet, testimoniu, teşcherea, zapiscă, (rusism înv.) rospiscă. (adeverinţă din care rezultă calitatea sa.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ADEVERÍNŢĂ s. v. cauţiune, fidejusiune, garanţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

adeverínţă s. f., g.-d. art. adeverínţei; pl. adeverínţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ADEVERÍNŢ//Ă adeverinţăe f. Dovadă scrisă prin care se adevereşte un drept, un fapt. adeverinţă de salariat. /a adeveri + suf. adeverinţăinţă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • sinet — SINÉT, sineturi, s.n. (înv.) 1. Act, document; zapis, hrisov. 2. Adeverinţă, chitanţă; poliţă. [var.: senét s.n.] – Din tc. senet. Trimis de IoanSoleriu, 24.07.2004. Sursa: DEX 98  SINÉT s. v. act, adeverinţă, cambie, chitanţă, document, dovadă …   Dicționar Român

  • buletin — BULETÍN, buletine, s.n. 1. (Urmat de determinări) Scurt comunicat, raport, anunţ sau notă oficială care conţine informaţii de actualitate şi de interes public. ♦ Adeverinţă eliberată de o autoritate pentru a atesta ceva. Buletin de analize… …   Dicționar Român

  • testimoniu — TESTIMÓNIU, testimonii, s.n. (Latinism înv.) Mărturie, dovadă; (concr.) act, document doveditor; certificat, adeverinţă. – Din lat. testimonium. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TESTIMÓNIU s. v. adeverintă, certificat, dovadă,… …   Dicționar Român

  • dovadă — DOVÁDĂ, dovezi, s.f. 1. Fapt sau lucru care arată, demonstrează ceva; probă convingătoare, mărturie. ♢ loc. adv. Ca (sau drept) dovadă = ca semn că..., pentru a dovedi că... ♢ loc. vb. A da dovadă de... = a dovedi, a vădi, a arăta, a manifesta. ♦ …   Dicționar Român

  • recipisă — RECIPÍSĂ, recipise, s.f. Dovadă sau adeverinţă oficială (detaşată dintr un carnet special) prin care se confirmă primirea unor acte, telegrame, colete, bani etc., destinate a fi expediate. – După fr. récepissé, germ. Rezepisse. Trimis de… …   Dicționar Român

  • teşcherea — TEŞCHEREÁ, teşcherele, s.f. 1. (fam.) Pungă cu bani; bani. 2. (înv.) Adeverinţă, certificat, chitanţă. 3. (înv.) Permis de călătorie; paşaport. – Din tc. tezkere. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TEŞCHEREÁ s. v. act, adeverinţă …   Dicționar Român

  • zapiscă — ZAPÍSCĂ, zapişti, s.f. (Rusism înv.) Adeverinţă, certificat. – Din rus. zapiska. Trimis de spall, 10.03.2002. Sursa: DEX 98  ZAPÍSCĂ s.f., g. d. art. zapíştei; pl. zapíşte Trimis de tavi, 14.05.2004. Sursa: DOOM  …   Dicționar Român

  • absolutoriu — ABSOLUTÓRIU, IE, absolutorii, adj. s.n. 1. adj. Care absolvă, care iartă o vină, un delict, o greşeală. 2. s.n. Certificat de absolvire a unei şcoli superioare. – Din lat. absolutorius, (2) germ. Absolutorium. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • adevăra — ADEVĂRÁ vb. I. v. adeveri. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  adevărá ( veréz, át), vb. A confirma, a susţine, a întări justeţea unui fapt. – var. adeveri. < lat. *addeverāre, cf. it. avverare, fr …   Dicționar Român

  • batalama — batalamá ( ále), s.f. – Adeverinţă, titlu, diplomă. – var. patalama. Mr. bătălămă. tc. batalama act de anulare (cf. batal), de unde şi bg. batallama anulare (Şeineanu, II, 41; Roesler 588). Se foloseşte cu nuanţă ironică. Trimis de blaurb,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”