- brunare
- BRUNÁRE s.f. Acţiunea de a bruna şi rezultatul ei; brunaj. – v. bruna.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BRUNÁRE s. v. brunaj.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimebrunáre s. f., g.-d. art. brunăriiTrimis de siveco, 04.04.2007. Sursa: Dicţionar ortograficBRUNÁRE s.f. Acţiunea de a bruna şi rezultatul ei; brunaj. [< bruna].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.