bubă


bubă
BÚBĂ, bube, s.f. 1. Nume generic dat umflăturilor cu caracter purulent ale ţesutului celular de sub piele. ♢ expr. A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva. (fam.) S-a spart buba = s-a dat totul pe faţă; s-a dezvăluit totul. ♢ Compuse: (pop.) bubă-neagră = dalac; bube-dulci = bubuliţe dese, de natură infecţioasă, care apar în special la copii, în jurul gurii, pe cap etc.: buba-mânzului = gurmă. ♦ Rană. 2. fig. (fam.) Punct slab, parte delicată, dificilă a unei probleme. ♦ Defect, defecţiune (a unui sistem tehnic). – cf. ucr. b u b a.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

BUBA-ÍNIMII s. v. piperul-lupului, popilnic.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

BUBA-MÂNZULUI s. v. gurmă.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

BÚBĂ s. (med.) 1. v. rană. 2. bube dulci v. impetigo.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

BÚBĂ s. v. antrax, cărbune, dalac, pelagră, pustulă malignă, variolă, vărsat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

BUBĂ-NEÁGRĂ s. v. antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

NĂSTURAŞ-DE-BÚBE s. v. sipică.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

búbă s. f., g.-d. art. búbei; pl. búbe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

búbe dúlci s. f. + adj.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BÚB//Ă bubăe f. 1) Umflătură purulentă, provocată de o infecţie a ţesutului celular subcutanat. ♢ bubă-neagră boală molipsitoare a vitelor (transmisibilă şi omului), manifestată prin abcese pulmonare, gastrointestinale şi prin simptome de colaps; antrax; cărbune. bubăe-dulci bubuliţe contagioase, care apar la copii în jurul gurii şi pe cap. S-a spart bubăa s-au dat toate la iveală; au ieşit toate la suprafaţă. 2) fam. Vătămare locală a unui ţesut organic, cauzată de o traumă; rană; plagă; leziune. 3) fig. fam. Punct dificil şi delicat al unei discuţii, probleme, situaţii etc. [G.-D. bubei] /<ucr. buba
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

búbă (búbe), s.f. – Umflătură, abces, buboi. Creaţie expresivă, cf. lat. *buba, de unde fr. bube, sp. bu(b)a, port. bouba şi pe de altă parte, gr. βουβών (Diez, Gramm., I, 91), de unde gr. μπούμπα "larvă", alb. bubë (Cihac, II, 640); cf. şi bg., sb. buba "vierme de mătase", rut. buba "umflătură". Nu pare posibilă der. directă din lat., propusă de Koerting 1609, cf. Densusianu, Hlr., 365; nu este sigură nici der. din sl. propusă de DAR, datorită diferenţelor semantice. Este mai probabil să fie vorba de creaţii spontane, care coincid în multe limbi în acelaşi timp, cf. fr. bobo. Der. abubă, s.f. (dalac, bubă-neagră); buba, vb. (a avea abcese; a se molipsi de vărsat); bubat, adj. (plin de bube, care are dalac; infectat); bubat, s.n. (vărsat); bubiţă, s.f. (zgaibă; boală a cartofului); buboi, s.n. (furuncul); buboios, adj. (plin de bubă); buboşa (var. boboşa), vb. (a se umfla), pe care DAR îl leagă în mod eronat de boboş; buburos, adj. (bubos); buburoşa, vb. (a se scofîlci); bubuliţă, s.f. (zgaibă, coş); buburuz (var. buburuză, buburez, buburuţă), s.n. (cocoloş, bulgăre, grunz, orice masă rotundă mică; gărgăriţă, Coccinella septempunctata), probabil derivat pe baza suf. -, cum sînt coacăză, pupăză (Densusianu, Bausteine, 478, îl consideră der. de la bumb); buburuzos, adj. (granulos); bobîlcă, s.f. (amigdalită), contaminare a lui bubă cu gîlcă; bubuşlie, s.f. (boabă). După Candrea, Elementele, 407, sb. bubulijca, bubolica provine din rom. bubuliţă. Întrucît rezultatele spontane coincid adesea, buburuză prezintă o analogie cu sp. burujo, sard. boborrissina "furnică" (Wagner 300).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • buba — bȕba ž <G mn bȗbā> DEFINICIJA 1. zool. reg. kukac, insekt 2. razg. naziv za popularni automobil proizvođača Volkswagen SINTAGMA svilena buba zool. dudov svilac (Bombyx mori); gusjenice daju vlakna od kojih se proizvodi svila FRAZEOLOGIJA… …   Hrvatski jezični portal

  • BUBA — Potol. Buca Strab. Termole quibusdam, urbs Frentanorm maritima in Aprutio, apud apuliae fines, apud ostia Tipherni fluv. Histonio oppido proxima, ab eo 6. mill. pass. in Ortum distans …   Hofmann J. Lexicon universale

  • BUBA — acron. ES ted. Deutsche Bundesbank, banca federale tedesca …   Dizionario italiano

  • buba — o bubas sustantivo femenino pústula (medicina) …   Diccionario de sinónimos y antónimos

  • buba — s. f. Pequeno tumor cutâneo.   ‣ Etimologia: derivação regressiva de bubão   • Confrontar: boba …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • buba — bubà sf. (2), (4); Ak žr. 1 bubas 1: Vaikai, gal norit bùbų (uogų)? Ukm. Cit, eisim bubų̃ (pupų ar žirnių) nuskinsim Dv …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • buba — sustantivo femenino 1. (preferentemente en plural) Uso/registro: restringido. Tumor blando, generalmente doloroso y con pus, que suele presentarse en las ingles, las axilas y el cuello como consecuencia de algunas enfermedades venéreas …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • buba — (De bubón). 1. f. Postilla o tumor pequeño de pus. 2. Tumor blando, comúnmente doloroso y con pus, que se presenta de ordinario en la región inguinal como consecuencia del mal venéreo, y también a veces en las axilas y en el cuello. U. m. en pl.) …   Diccionario de la lengua española

  • buba — /booˈbə/ (medicine) noun Another name for ↑yaws …   Useful english dictionary

  • Buba — Infobox Settlement official name = PAGENAME other name = native name = nickname = settlement type = motto = imagesize = image caption = flag size = image seal size = image shield = shield size = image blank emblem = blank emblem type = blank… …   Wikipedia