Dicționar Român. 2013.
burzului — BURZULUÍ, burzuluiesc, vb. IV. refl. 1. A se mânia brusc; a se răsti (la cineva); a se bursuca. ♦ fig. (Despre vreme) A se schimba în rău. ♦ refl. şi tranz. fact. (înv.) A (se) răscula, a (se) răzvrăti. 2. (Despre păr) A se zbârli. ♢ expr. (tranz … Dicționar Român
rebeliune — REBELIÚNE, rebeliuni, s.f. Act de violenţă sau de ameninţare gravă săvârşit faţă de un organ de stat sau de un reprezentant al lui, în scopul de a împiedica îndeplinirea atribuţiilor sale; p. ext. răzvrătire, revoltă. [pr.: li u ] – Din fr.… … Dicționar Român
răscoală — RĂSCOÁLĂ, răscoale, s.f. 1. Răzvrătire spontană şi neorganizată a ţărănimii oprimate; revoltă, răzmeriţă. ♦ fig. Protest. 2. fig. Zarvă, agitaţie. – Din răscula. cf. sl. r a s c k o l a schismă, despărţire . Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
supărare — SUPĂRÁRE, supărări, s.f. Faptul de a (se) supăra. 1. Neplăcere, necaz, suferinţă; nevoie, neajuns, lipsă. ♢ expr. Să nu ţi (sau să nu vă) fie cu supărare sau dacă (sau de) nu ţi ar (sau v ar) fi cu supărare, formulă de politeţe prin care se… … Dicționar Român
